Astazi am participat la o actiune frumoasa organizata de gustos.ro si am gatit impreuna cu copiii la SOS Satele Copiilor. Inarmata cu un menu simplu si sanatos dar si cu multa emotie m-am prezentat la o casuta din Satele Copiilor. Ne-a intampinat o doamna directoare, foarte tanara si cu un suflet urias, care ne-a pus la curent rapid cu functionarea satelor. Copiii sunt primiti aici de la cele mai fragede varste (2 ani) si locuiesc in casute de tip familial, cu o mama sociala, cam 5-7 copii in casa, pana la varsta de 14 ani. Vestea buna pe care am aflat-o azi, in primul rand, a fost ca Satele Copiilor se implica in viata acestor copii nu pana la 18 ani, cum stiam eu, ci chiar pana la 26 de ani, daca copiii urmeaza o scoala si/sau isi gasesc un loc de munca. Sprijin si consiliere gasesc nu doar copiii, ci si familiile lor, recent o fetita a fost reintegrata in familie dupa 8 ani in care a locuit in sat.
Citește continuarea »
Prima zi de vacanta am petrecut-o la Fabrica Iepurasilor care s-a deschis astazi la Hotel Caro. Evenimentul se potriveste foarte bine si cu Scoala Altfel, care tocmai s-a incheiat si a avut mare priza la public.
Ateliere multe si variate, jocuri dupa gusturi si varste diferite, greu sa alegi unde sa participi mai intai. Grabiti sa participam cat mai repede ne-am luat la inceput iepuroni doar pentru 2 ateliere, apoi am mai cumparat pe parcurs, pentru atelierele pe care nu vroiam sa le ratam si pentru bauturi. Copiii au primit banane, lapte si biscuiti, si greun erau convinsi sa ia o pauza sa bea/ sa manance ceva.
Am tot auzit dispute pe tema – diferentele dintre mamele de baieti si mamele de fete si de cele mai multe ori mi-e greu sa inteleg, eu fiind mama si de baiat si de fetita.” Il cresc asa incat sa nu dea peste una care sa-l tina sub papuc” este una din replicile care imi da fiori pe sira spinarii. Probabil e ceva in neregula cu mine pentru ca foarte rar ma gandesc la viitorii parteneri ai copiilor mei. Ma preocupa foarte tare sa se dezvolte armonios, sa gandeasca si sa fie in stare sa ia propriile decizii, printre care si sa-si aleaga partenerii dar nu vreau sa-i indrept intr-o anume directie. Poate mi se trage si de la modul in care am fost eu educata, dar am cernut totul prin prisma proprie si nimic nu ma revolta mai tare decat sa-mi sugereze cineva cum si cu cine ar trebui sa fiu. Sunt convinsa ca, daca ii bagi asta copilului in cap de la cele mai mici varste, probabil nu va fi asa revoltat/revoltata ca mine dar nu mi se pare deloc corect sa-l manipulezi la maniera asta.
La fel cum nu inteleg nici mame care spun fetelor lor – “imbraca-te asa ca sa te placa baietelul X, du-te si pupa-l, te place” – sau cate si mai cate in directia asta. Nu inteleg de ce incurajezi o fetita de la 3 – 5 ani sa fie placuta de baieti, ma depaseste total aceasta idee. Le furam copilaria copiilor nostri asa de usor si apoi ne plangem ca se dezvolta prea devreme, incep viata sexuala prea devreme, etc. Relatiile intre baieti si fete se schimba natural, cu varsta, si toate interventiile noastre de a forta nu-si au rostul. Sigur ca fiecare fetita viseaza la printul ei, dar daca inistam atata pe ideea aceasta asta e tot ce ne dorim pentru ele – sa se marite bine? Sa fie nevestele perfecte?
Ce bine ar fi sa nu le transferam copiilor obsesiile noatre, sa le dam voie sa descopere si ei lumea si sa mearga pe drumul lor..
Desi studiem de ceva vreme acest tip de joc abia acum ne-am luat inima in dinti sa ne fabricam propriile noastre cristale. Si chiar am obtinut ceva cristale, mult mai multe decat ma asteptam. Acum cativa ani mi se plangea o fetita ca asteapta de multe zile sa apara cristalele si nici vorba de ele, asa ca nu eram foarte dornica sa incerc, dar se pare ca am avut kitul cel bun.
Procedeul nu e complicat, insa la partea cu amestecat in borcanul aflat in oala care clocoteste e clar nevoie de un adult.
Citește continuarea »
Pentru ca am mai scris despre cartile copiilor nu ma pot abtine sa nu va spun despre noile noastre descoperiri – Povestile muzicale de la Adevarul. Nu avem decat Mozart si Chopin dar cautam sa luam toata colectia. Povestile sunt foarte amuzante si ii atrag pe amandoi, atat la 5 cat si la 9 ani. Autoarea Cristina Andone a reusit sa-i prezinte pe muzicieni intr-o maniera nemaipomenit de atractiva. Parca si mie mi-ar placea sa am o plapumioara din puf de papadie, sa scot din dulap oricand am nevoie borcanele cu dulceata de zambete sau sos de topaiala, sa zbor in vis cu calutul meu sau altele asemenea 🙂 . Citim povestea, comentam si analizam ilustratiile, toate in timp ce ascultam muzica.
Un prilej bun sa ne imprietenim si cu muzica lor, si cu povestile si cu personajele minunate. Le recomand cu drag!
P.S Daca tot suntem la capitolul descoperiri Mara a prins drag de povestile clasice in editii bilingve, romana -engleza, lucru care nu poate decat sa ma bucure. Si sper ca nu-i va trece prea curand interesul 🙂 .
Andrei si-a dorit tort in forma de Mickey Mouse 🙂 Nu-s deloc indemanatica dar m-am straduit sa ii indeplinesc dorinta si el s-a bucurat. Nu am pretentia sa ma prezint la vreun concurs cu tortul asta, doar sa va dau idei, daca aveti nevoie 🙂
La gradi a avut tort Cars, de cofetarie. Foarte frumos si gustos, dar, din pacate, el a mancat doar decoratiunea. De aceea m-am straduit sa-i fac eu, acasa, poate reusesc mai pe gustul lui. S-a amuzat de ce-a iesit si a si mancat ceva, mai mult crema dar sunt multumita 🙂
-Mami, pot sa-mi fac petrecerea de ziua mea la X ( unde si-a serbat ziua o colega si a costat de 4 ori mai mult decat petrecerea oricarui alt coleg din clasa)?
-Da, Mara, daca asa vrei tu. Dar daca as avea o propunere pentru tine, mai interesanta?
-Spune-mi, spune-mi repede!
-Nu vrei sa o serbam la fel ca ceilalti colegi ai tai, iar diferenta de bani o folosim pentru o vacanta. De exemplu in Franta?
-Super super. Cand plecam in vacanta? Daca e nevoie eu nu mai vreau petrecere, vreau in vacanta!
-Nu e nevoie. Trebuie sa ai petrecere, ca toti copiii. SI facem planuri de vacanta din timp 😉
Andrei inca nu a implinit 5 ani, mai are o luna, dar se observa o mare schimbare in interesele si preferintele lui, dupa cum e si normal. Pentru ca am povestit ce-l interesa la 4 ani va tin la curent cu noile pasiuni.
Este foarte atras de cartile cu jocuri ca Jocuri Amuzante Si Educative Pentru Prescolari, ii place foarte mult sa gaseasca diferentele, sa gaseasca drumul corect, sa socoteasca, insa nu e foarte dornic sa uneasca puncte, se plictiseste repede de asta inca. Asculta povestile cu atentie, raspunde la intrebari legate de povesti iar intrebarea din aceasta perioada este: mami, din ce se face iarba/usa/copacul, parfumul…. ? Am fost uimita cat de simplu i se pare sa adune si sa scada, numarand masinute si cauciucuri pe o carte cu prietenii lui Fulger/Cars, si interesat sa si scrie rezultatele. Cartile cu abtibilduri raman in top, cu greu rezista sa nu le lipeasca deja pe drumul spre casa dupa ce cumparam cartea 🙂 .
Citește continuarea »
Pentru ca in timpul anului foarte multe spectacole pentru copii sunt la ore nepotrivite (ora 10 de luni pana vineri sau ceva de genul asta) mi-am facut planuri ca in vacanta de iarna sa ajungem mai des si la teatru. De papusi. Cu Andrei chiar n-am apucat sa ajung la teatru de papusi, noroc ca ii mai duce cu gradinita. Gasim o piesa excelenta, care il pasioneaza pe el in perioada asta, si sun sa facem rezervari. Nu se pot face rezervari, veniti in ziua spectacolului. Ne conformam, ce sa facem, si a treia zi de Craciun la 10 si un sfert suntem acolo. Piesa incepea la 11. Stam la o coada, micuta e drept, intram si ne punem pe asteptat. Incet incet sala se umple de copilasi dragalasi si nerabdatori. Si stam, si stam. Trece de 11, muzica in difuzoare, copiii din ce in ce mai nerabdatori, ca toti copiii. Pe la si un sfert suntem anuntati sa mergem acasa- un actor s-a imbolnavit si nu se poate tine spectacolul. Nimic de zis, oricine se poate imbolnavi, dar chiar s-a imbolnavit dupa ora 11? Nu se putea anunta sa nu mai pierdem atata vreme? Nu se putea anunta sa nu mai vanda bilete?
Am luat iar coada la rand, sa ne recuperam banii, si pe la 12 suntem si noi acasa, zgribuliti, tremurand, fara chef sa repetam experienta curand.
Stiu ca actorii sunt oameni si se pot imbolnavi oricand, ma asteptam doar la mai multa grija pentru spectatori si timpul lor, mai ales cand sunt asa micuti si dornici de teatru. Tot respectul pentru actori si munca lor, nu vreau sa minimizez eforturile pe care le fac, nici nu cred ca vina apartine actorilor.
Mi-am amintit de intamplare citind la nebuloasa . Asta ca sa nu ma mai plang de faptul ca la un teatru de papusi e nevoie de dispunerea scaunelor altfel decat la o sala de conferinte. Inteleg ca nu e posibil amfiteatru dar ce sa vada copiii care nu stau macar in prima jumatate a salii?
Pentru ca au inceput sa se planga copiii mei ca nu le mai fac nici un desert aseara am gasit o reteta simpla, usor de pregatit in familie. Andrei a fost ajutorul meu de baza, el a amestecat toate ingredientele si a fost mana mea dreapta 🙂
Reteta initiala era cu migdale, dar, pentru ca tot nu am gasit fulgi de migdale iar rezervele noastre de nuci abia au fost reimprospatate, am folosit nuci si sunt incantata de rezultat.
Citește continuarea »