Sa revenim la retete pentru ca se pare ca ele sunt cautate pe aici. Si pentru ca inca imi place sa gatesc, sa nu intelegeti altceva 🙂
Dupa cum mai spuneam am mancat anul asta vinete gatite in mai multe feluri iar ultima mea descoperire se refera la baba ganoush – un soi de salata cu vinete, pasta de susan, zeama de lamaie si iaurt. Se prepara foarte simplu si e foarte buna si racoroasa.
Citește continuarea »
De multa vreme am o mare nedumerire: de ce se fereste lumea de balsamul de par? Vad foarte multe femei aranjate, de altfel,cu parul vopsit, coafat, machiate impecabil, dar cu un par foarte uscat, rupt, imposibil de aranjat fara spume, geluri si alte fixative. Mult mai usor accepta femeile vopseaua de par decat balsamul. Foarte ciudat pentru mine, pentru ca vopseaua de par ar trebui obligatoriu sa fie folosita cu un balsam si chiar o masca de par din cand in cand. Uneori parul fara viata poate avea cauze mai profunde si necesita parerea unui medic, suplimente cu vitamine sau altceva, dar, prima masura cat de cat la indemana e balsamul de par, evident, corect ales. Daca folosim balsam pentru volum cand oricum nu de asta ducem lipsa nici rezultatele nu vor fi cele potrivite dar nu e mare filosofie sa gasesti balsamul corespunzator. Asta daca suntem si cinstite cu noi insine si putem sa recunoastem ce tip de par avem (am intalnit multe femei care se declara jignite daca le spui/sugerezi ca ar putea avea par uscat sau, dupa caz, gras – asa cum am intalnit doamne care se enerveaza rau la ideea ca ar trebui sa foloseasca o crema antirid, dar asta e deja alta poveste). E drept, pentru masti, uleiuri si alte tratamente de par ai nevoie de mai mult timp dar balsamul chiar nu are nevoie decat de cateva minute.
Si sigur ca balsamul de par nu e monopolizat de femei. Parul lung are nevoie de balsam, in aceeasi masura la femei cat si la barbati.
Balsamul de par e din seria inceputa aici, in care militez pentru ingrijire inainte sau mai mult decat pentru machiaj. Ne place atata de mult sa acoperim dar, in general, mai greu obtii o acoperire perfecta, la un moment dat iese la suprafata tot ce ascundeai asa ca, in primul rand ar trebui sa in ingrijim si abia pe urma sa ne gandim la machaij. Nu sunt impotriva machiajului, dar ma deranjeaza cand e excesiv, tipator, cand de exemplu dintr-o gura machiata perfect se ivesc dinti murdari, respiratie respingatoare, ceva de genul asta.
Sa avem mai multa grija de noi, zic. Pentru ca meritam, nu? 🙂
P.S. Nu, nu este un articol publicitar!
Ma amuz adesea citind despre relatii. Asa a fost si articolul asta. Inteleg ca pentru multa lume lucrurile sunt simple: te-ai uitat inseamna ca iti place si-l iei acasa. Hai sa fim seriosi. O ocheada, un flirt, sunt la indemana, mai ales la 20 de ani. In cele mai multe cazuri vraja se rupe cand deschide gura 🙂 E firesc, e cat se poate de normal. Cand nu stii mai nimic despre persoana din fata ta, ce sanse sunt sa existe oarecare compatibilitate doar pentru ca-ti place cum arata? Chiar nu vi s-a intamplat sa-ti vina sa fugi mancand pamantul cand a deschis gura? 😀 Sigur ca e greu de acceptat un refuz dar unele persoane reactioneaza foarte urat cand sunt refuzate.
In materie de oameni orice e posibil. Cu alte cuvinte, e posibil sa existe si varianta din articolul initial, ca ea l-a refuzat pentru ca e muncitor, dar sansele sunt minime si detaliile oferite nu arata nimic in aceasta directie, e doar o presupunere.
Si da, foarte multi se bazeaza pe mituri si in relatii. Mituri de genul: femeilor le place sa fie fluierate pe strada (uff, cat urasc asta, mi se face parul maciuca si nu ma pot uita in directia respectiva, in nici un caz nu ma flateaza cineva asa), femeile cad pe spate daca primesc bijuterii sau alte lucruri, in general cat mai scumpe (sigur ca functioneaza doar la unele si pe urma va plangeti ca va apreciaza doar pentru banii vostri), femeile trebuie sa fie gospodine si cate si mai cate. Chiar, voi ce mituri conoasteti? Le sustineti sau nu? 🙂
Am vazut aseara un film cu violenta domestica si a fost suficient sa-mi amintesc.In copilarie cunosteam atatea cazuri si niciodata n-am reusit sa inteleg de ce. De ce nu pleci, de ce nu pui capat unui calvar, care de cele mai multe ori nu te afecteaza numai pe tine, in special atunci cand exista si copii? Probabil o sa ma intreb toata viata dar cert e ca exista si nu numai in medii sarace, la persoane fara educatie, cum am fi tentati sa credem la prima vedere. Nu zice nimeni ca e usor sa pleci dar e singurul lucru care trebuie facut. Nimic nu e mai rau decat sa ramai.
Citește continuarea »
M-am hotarat sa scriu despre subiectul asta care-mi va atrage multi dusmani si in nici un caz nu-mi va creste traficul pe blog. Atat de des ma lovesc de oameni care se plang din cauza temelor, atat din timpul scolii dar mai ales acum, in vacanta! Sunt de acord ca unii exagereaza – sute de probleme si exercitii, culegeri intregi, etc- dar cazurile astea sunt izolate si nu de asta vorbesc acum. Acum ma refer in special la copiii din ciclul primar in special si la nevoia de exercitiu. In trei luni de vacanta se uita fenomenal de mult. Memoria ne poate juca feste, actineaza si ea ca un muschi care, daca nu e folosit, se atrofiaza. Scrisul, cititul, socotitul, trebuie neaparat exersate sau ne trezim la sfarsitul vacantei cu mari lacune. Multi zic: eu nu-l fortez sa citeasca, trebuie sa citeasca de placere. Placerea asta se cultiva, nu e ceva cu care te nasti. Citind vei gasi si carti care sa te fascineze, trebuie doar sa le descoperi.
Sigur ca un copil nu va face decat in cazuri exceptionale teme cu aceeasi bucurie cu care sare in bazin dar tocmai de aceea are nevoie de noi sa-l sustinem, sa-l incurajam sa-si planifice bine timpul astfel incat sa-i ramana o mare parte pentru joaca dar sa reuseasca sa-si indeplineasca temele cu succes.
Citește continuarea »
Clatitele nu sunt preferatele mele in ceea ce priveste desertul. Imi plac dar nu ma dau in vant dupa ele. Poate si pentru ca nu mi s-a parut necesar sa incerc inovatii la clatite. Lapte, oua, faina, vanilie sau scortisoara sau coaja de portocala, cam la asta reduceam variatiile pana acum. Maxim un strop de apa minerala, sa fie pufoase – chiar, de ce trebuie sa fie pufoase?
Azi am vazut intamplator la paprika tv cum pregatea clatitele un maestru in deserturi. Un baiat pasionat care se juca prin bucatarie, asta a fost impresia pe care mi-a lasat-o.Si iata ca am tras cu coada ochiului la cum facea el clatitele, chiar daca nu era un subiect foarte interesant. Da, am mai vazut bucatari care flambau clatitele si se purtau de parca construiau bomba atomica – totul masutrat la miligram si asezat cu precizie de robot – fooarte plictisitor. Iata ca baiatul asta se distra de minune gatind, masura doar ce era absolut necesar si m-a convins sa incerc si eu. Mai putin partea cu flambatul – ard destule carpe de bucatarie pe langa aragaz ca sa ma tenteze sa dau foc de buna voie la mancare 😀 .
Citește continuarea »
Am mancat in Grecia vinete gatite in foarte multe feluri, cu carne sau fara. Imi plac vinetele la nebunie si nu stiu sa le gatesc decat asa: la gratar cu sos de usturoi, salata (renuntasesm la salata din cauza maionezei, de curand am descoperit tahini, pasta de susan, si imi place la nebunie combinatia cu vinete coapte si ulei de masline), umplute cu ciuperci sau calite cu diferite legume. Insa de data asta am mancat niste vinete umplute cu legume de ti se topeau in gura, asa ca am gatit si eu o varianta, din ce mi s-a parut mie ca ar fi continut.
Procedeul nu e deloc complicat si e departe de metoda traditionala, de copt vinete pe aragaz, cand toata casa e plina de fum si mainile celui care le curata arata ca ar fi sapat la carbuni. Vinetele spalate se curata de cozi, se taie jumatati pe lungime, se cresteaza pe lungime, pentru o coacere uniforma si pentru a fi scobite mai usor, dar cu grija sa nu se intepe coaja. Se aseaza intr-un vas uns cu putin ulei de masline, se presara cu putin ulei de masline si un praf de sare si se dau la cuptor, la foc mediu, pentru 30 min. Eu am folosit 3 vinete mici si am obtinut 2 portii mari 🙂
Citește continuarea »
De ani de zile imi propun sa fac socata dar niciodata nu am avut flori proaspete la momentul potrivit – pana ma hotaram eu se treceau. Azi am gasit la piata flori de soc si nu am ratat ocazia. Reteta e foarte simpla, cu cantitatea de zahar nu m-am impacat 1kg de zahar la 6 l de apa mi s-a parut prea mult. Am pus o cana de zahar intr-un borcan de 3 l si o ceasca intr-un borcan de 1,7 l. Daca ni se va parea necesar vom adauga miere.
Citește continuarea »
Ma bucura invitatia qbebe.ro de a scrie despre experientele mamicilor – azi despre alaptare. Desi au trecut aproape 3 ani de cand am incheiat capitolul imi amintesc cu bucurie si emotie acea perioada de dupa nastere. Cate framantari si nelinisti, mai ales la Mara, primul copil (sa o luam cu inceputul), in care tot ce citisem in diferite carti, pe diferite site-uri se batea adesea cap in cap! Un lucru stiam sigur: vreau sa alaptez. Eram convinsa de beneficiile alaptarii si eram croita sa reusesc. Usor de zis dar cand te vezi cu bebelusul in brate totul devine mult mai complicat.
Citește continuarea »