Aveam de mai mult timp in plan constructia unei scene pentru teatru de marionete, de la Frumoasa din Padurea Adormita – Teatru de balet – Joc interactiv 3D (una dintre cele mai frumoase carti joc pentru copii), dar, dupa ce am vazut cum se construieste si la Art Atack copiii mei s-au hotarat, si-au cautat ustensilele asa ca nu am mai putut face altceva decat sa-i ajut. Am folosit o cutie de carton, hartie colorata, desene cu personaje din Ice Age 4( pentru ca Mara a vrut sa puna in scena Ice Age 4, pe care l-am vazut de curand), lipici, bete de frigaruie si un burete pe post de scena, foarfece, lipici si mult entuziasm.
Citește continuarea »
Pentru ca in timpul anului foarte multe spectacole pentru copii sunt la ore nepotrivite (ora 10 de luni pana vineri sau ceva de genul asta) mi-am facut planuri ca in vacanta de iarna sa ajungem mai des si la teatru. De papusi. Cu Andrei chiar n-am apucat sa ajung la teatru de papusi, noroc ca ii mai duce cu gradinita. Gasim o piesa excelenta, care il pasioneaza pe el in perioada asta, si sun sa facem rezervari. Nu se pot face rezervari, veniti in ziua spectacolului. Ne conformam, ce sa facem, si a treia zi de Craciun la 10 si un sfert suntem acolo. Piesa incepea la 11. Stam la o coada, micuta e drept, intram si ne punem pe asteptat. Incet incet sala se umple de copilasi dragalasi si nerabdatori. Si stam, si stam. Trece de 11, muzica in difuzoare, copiii din ce in ce mai nerabdatori, ca toti copiii. Pe la si un sfert suntem anuntati sa mergem acasa- un actor s-a imbolnavit si nu se poate tine spectacolul. Nimic de zis, oricine se poate imbolnavi, dar chiar s-a imbolnavit dupa ora 11? Nu se putea anunta sa nu mai pierdem atata vreme? Nu se putea anunta sa nu mai vanda bilete?
Am luat iar coada la rand, sa ne recuperam banii, si pe la 12 suntem si noi acasa, zgribuliti, tremurand, fara chef sa repetam experienta curand.
Stiu ca actorii sunt oameni si se pot imbolnavi oricand, ma asteptam doar la mai multa grija pentru spectatori si timpul lor, mai ales cand sunt asa micuti si dornici de teatru. Tot respectul pentru actori si munca lor, nu vreau sa minimizez eforturile pe care le fac, nici nu cred ca vina apartine actorilor.
Mi-am amintit de intamplare citind la nebuloasa . Asta ca sa nu ma mai plang de faptul ca la un teatru de papusi e nevoie de dispunerea scaunelor altfel decat la o sala de conferinte. Inteleg ca nu e posibil amfiteatru dar ce sa vada copiii care nu stau macar in prima jumatate a salii?
Anul asta ar putea fi anul teatrului pentru Mara. Dupa atelierul de arta dramatica de la cresteprinteatru.ro a facut atelier cu D-na Magda Frunza, unde au pregatit piesa Cufarul zburator si iata ca, pe final de an scolar, a avut bucuria sa castige de la bookblog o invitatie pentru Ateliere de arta actorului pentru copii de Calea Victoriei.
Nu am indrumat-o catre ateliere de acest fel in ideea de a deveni actrita, consider ca activitati de acest gen o ajuta sa se dezvolte frumos, sa invete sa comunice, sa-si exteriorizeze sentimentele, si, de ce nu, sa-si faca prieteni noi. Daca mai tarziu o sa-i placa actoria ramane de vazut. Pana acum ii place foarte mult si asteapta cu bucurie fiecare atelier. Incercam sa nu lipsim si se face luntre si punte daca se intampla sa ne fie greu sa ajungem, insista foarte convingator asa incat nu a lipsit niciodata (inca).
De mai multa vreme imi face cu ochiul Calea Victoriei, avand o oferta foarte variata de ateliere. Acum de exemplu urmaresc sa prind Atelierul de scriere creativa, mi se pare foarte interesant atat pentru copii cat si pentru adulti. Oricum in vacanta vom petrece vrem nu vrem mult timp si pe acasa, asa ca o sa studiez toate ofertele de ateliere din oras. Daca aveti cunostinta despre astfel de ateliere va rog sa-mi dati de veste. Multumesc.
P.S. Sa fie un semn pentru ea ca a avut atatea ateliere de teatru anul asta? 🙂
Unul din “cadourile” care vin la pachet, odata cu aparitia copiilor, este lipsa libertatii de miscare. Bine, sunt destui fericiti care au cu cine lasa copiii ca sa iasa din casa, dar mai sunt si unii ca noi, care daca nu pot iesi cu copiii stau in casa. Stau si asteapta sa mai creasca. Asa se face ca nici vorba de spectacole, in afara de cele pentru copii, asta dupa ce au crescut cat de cat. Asa se face ca nici vorba sa ajungem impreuna la vreun spectacol, ca la Romeo si Julieta sau aseara, Dan, la Sluga la doi stapani.
Dar iata ca luna asta avem ocazia sa mergem amandoi la spectacol 🙂 . Teatrul de Opereta organizeaza ateliere pentru copii chiar in timp ce noi suntem la spectacol. Laudabila initiativa, inteleg ca e la a doua editie sau a doua de care aflu eu. Din pacate la seria trecuta nu a fost chip sa prindem vreun loc. Iata ca de data asta locuri sunt berechet, numai sa ne potrivim programul. Mara a ales atelierul de pictura, sper sa reusim pentru ca si la scoala se auzea de o excursie taman in ziua aia. Avem biletele, oricum, tineti-ne pumnii sa putem ajunge. Multumesc!
A, era sa uit. Noi adultii vom vedea Voievodul tiganilor, sunt convinsa ca vom fi incantati.
P.S. Cred ca nu e foarte usor sa organizezi ceva si pentru copii dar atat de mult mi-as dori pentru parinti mai multe ocazii sa mearga la spectacole sau chiar si la film, stiindu-si copiii in siguranta si la distractie… Cert e ca ai mei sunt aproape mari, mai avem putin de tras si gata. Dar poate pentru alti parinti.. Vom vedea.
Ce ne dorim de la copiii nostri? Cum sa duc un copil de 8 ani intr-o zi la evaluare la romana si pe urma sa alerg cu el prin oras sa ajunga si la consursul de matematica?( ma rog, inteleg ca sunt scoli unde putea merge la 9 la romana si la 11 la Arhimede. Cate concursuri intr-o singura zi? Si pregatirea?) Dupa care are oricum atelier la teatru. Ce credem ca sunt copiii astia? Oricat de buni ar fi sunt doar niste copii. Care e logica asta pentru care un copil nu poate merge la concursuri si la romana si la matematica? Au doar 8 ani, nu e cazul sa faca o fixatie doar pentru o materie, mai ales de la varsta asta.
Citește continuarea »
Duminica am fost la Alba ca Zapada si cei 7 pitici la .. Opera. Balet pentru copii si parinti deopotriva. Am avut ceva emotii ca si Mara si Andrei erau prima data la un astfel de spectacol, dar au facut fata cu brio 🙂 Le-a placut si abia spre sfarsit ANdrei s-a plictisit dar nu atat cat sa ne scoata din sala.
Spectacolul a fost superb, cu participarea elevilor de la Liceul de Coregrafie, i-a incantat si pe micuti mai mult decat ma asteptam.
Citește continuarea »
Azi am fost la teatru. Am vazut Samanta vrajita la Teatrul Ion Creanga si l-am asteptat pe Mos Craciun impreuna cu 300 de copii din orfelinate si centre de plasament.
Foarte frumos din partea Romtelecom, emotionanta intalnirea cu copii care tanjeau dupa o mangaiere, o vorba buna, care probabil nu fusesera vreodata la teatru. Evident, piesa de teatru interpretata superb, Chiar si Andrei a urmarit piesa cu atentie, desi nu ma asteptam (la nici 3 ani impliniti). Teatrul ion Creanga are o echipa deosebita, revenim cu drag de fiecare data (in noul sediu abia azi am ajuns).
[nggallery id=19]
Ma scot din minti unele reclame care ruleaza la nesfarsit la televizor. Una ar fi cea cu “Tu cat timp iti petreci zilnic la toaleta?”, alta si mai penibila cu “nu lasa visele sa-ti scape” sau aceea cu cei ce se lupta in stomacul tau dupa fiecare masa daca nu ei nu stiu ce medicamente sau alta la medicamente, la fiobilin, care te ajuta sa bagi in tine inca o prajitura sau tort, desi esti plin. Alta usor inspaimantatoare este aceea la sapun
Citește continuarea »
Am ajuns in scurta vacanta la Caracal si, in special la teatrul de curand redeschis. La invitatia nasicai am vazut cu Mara Prostia Omeneasca – Teatrul National Marin Sorescu din Craiova. Sala arhiplina, chiar daca era a doua reprezentatie din ziua respectiva. Ne-a placut foarte mult spectacolul, evident si sala 🙂
Multumim,nasica .
Later edit: Am cumparat si Povesti de Ion Creanga cu Prostia Omeneasca din Colectia Cartea de acasa, deabia astept sa i-o citesc Marei.