Intoteauna vor fi voci impotriva femeilor care nu se macheaza. Putini sunt cei care inteleg ca un machiaj necorespunzator e poate mai deranjant decat lipsa lui. Va amintiti o doamna cu mustata bogata acoperita de pudra sau fond de ten? De cineva cu pungi sub ochi accentuate de un creion de ochi sau un fard tipator? Sau cosuri in floare langa un asa-zis machiaj impecabil? Atunci probabil intelegeti despre ce vorbesc. Esential inaintea machiajului e sa te ingrijesti. Zilnic. La inceput vei tot sari dar cu vremea va ajunge obisnuinta. Si nu se face gaura in cer daca mai sari, important e sa te preocupi si sa iei masuri. Evident, e plina lumea de experti si parerile lor. Ca o persoana care m-am ocupat de cosmetice ceva vreme, mai mult de zece ani, daca ma gandesc bine, am si eu propria opinie.
Am vazut de-a lungul vremii fete sau femei in toata firea care se spala pe fata cu sapun de maini, de exemplu. Am vazut femei in toata firea care se simt jignite daca le spui ca trebuie sa foloseasca o crema antirid.
Citește continuarea »
Erau tineri si frumosi. El era frumos ca un fotomodel si era tare mandru de asta. Petrecea ore intregi in fata oglinzii, netezindu-si o suvita rebela inexistenta. In rest dormea mult si se gandea cum sa stoarca bani de la taica’sau. Era rebel, ca orice copil cu parinti despartiti. Nu intelegea cum de tatal sau, medic fiind, ii dadea de fiecare data cand se intalneau cat sa bea un suc cu o fata intrun club de fite. La aproape 30 de ani ai lui merita mai mult. Nu se gandise niciodata sa munceasca in adevaratul sens al cuvantului. Tragea de el de luni bune sa faca curat la demisol. Aveau acolo 2 camere pe care primise incuviintarea sa le inchirieze dar nu avea suficient chef sa stranga varul de pe jos. In schimb stia exact ce sistem audio isi va lua cu banii de pe prima chirie. Si mai avea un prieten foarte bun. Cel mai bun. Cainele sau. Un vitel de vreo 70 kg care-i dormea langa el in pat daca era un loc liber.
Ea era flatata de atentia unuia ca el. Era frumoasa, asa cum dragostea te infrumuseteaza cand esti tanar si lumea e a ta.
Era in mai si Bucurestiul in vremea aia se pregatea sa devina inabusitor.
Leneveau si le era cald.
Cu o sticla de apa in mana, ea se gandea la ce vor face in seara respectiva. O plimbare, dar unde? Se indreapta spre chiuveta, isi uda mainile si-l stropeste pe el. El? Morocanos si foarte afectat. Il mai stropeste odata, el se sterge spunand ceva printre dinti. Nici nu mai conteaza ce a zis. Ea, contrariata si pusa pe joaca ia sticla cu apa si i-o toarna in cap.Pleoasc! El – soc total. Se ridica in graba, iese pe usa fara sa zica nimic si nici ca-l mai vede vreodata.
Prima zi de munca pe 2011 – prima vizita la urgente. Nimic grav, am luat o tranta sanatoasa, m-am aparat cu mana si iata-ma cu o umflatura urata si o durere pe masura. De fapt, in primele minute nu am mai simtit mana, nu o puteam misca. Incet incet incepe miscarea si, implicit durerea. Dupa alte 2 ore in zapada, de-mi parea ca devenisem decorul din parc,, ma hotarasc sa merg la urgente, sa vedem ce si cum.
Surprinzator doar drumul a durat foarte mult, din cauza zapezii si a conducatorilor auto. Odata ajunsa acolo in 20 min cred ca avem si interpretarea radiografiei. Oameni tineri medicii, care nu erau plictisiti de viata sau de meserie – incredibil pentru Romania zilelor nostre . Erau si sectii unde era aglomeratie mare, ma pregatisem sufleteste sa ma asez la coada. “Cate persoane sunt la coada in fata ta?” ma intreba Dan cand eu eram aproape gata. ” Sunteti aproape sanatoasa, mutati verigheta pe cealalta mana ca s-ar putea sa vi se umfle rau mana aceea”. Bandaj, unguent antiinflamator si in cateva zile e gata.
Pana la urma tot omul sfinteste locul. Daca e ceva ce-mi doresc de la anul acesta atunci imi doresc sa intalnesc cat mai multi oameni de acest gen. Evident, nu la urgente, ci oriunde voi merge. Ceea ce va doresc si voua!
Iata ca am avut un revelion de poveste. Revelionul bloggerilor a fost super si iata ca avem poze la piticu.ro . Cine ar fi crezut?Promitator 2011, nu-i asa?
Pozele sunt facute de Andrei, asa ca ne iertati, mai lucram la asta 🙂
bloggeri la revelion
la dans
