Astazi, chiar daca e mai devreme, ne-am jucat pragatind macinicii. E prima data cand ii fac cu copiii mei :), prea stresata si ocupata fiind pana acum. Reteta e de la mama, care o are de la bunica (in zona Buzaului), forma insa nu am respectat-o decat partial. Stiu ca sunt multe feluri de macinici, printre care si cei copti, din Moldova, pe care nu i-am vazut decat in poze.

E una din traditiile pe care mi le amintesc cu drag, alaturi de colinde, florile dalbe  sau oua rosii.

Se prepara un aluat ceva mai tare cu faina, un praf de sare, apa calduta si drojdie (cantitatea de drojdie corepunzatoare celei de faina, trecuta pe plic – de ex am avut un plic de drojdie uscata pentru 375 g faina). Se acopera aluatul si se lasa putin acoperit langa o sursa de caldura sa “creasca”.

Intr-o oala mare se pune apa, mai mult de jumatate de vas, si se pune la fiert. Cand clocoteste se adauga macinicii, preparati din aluatul dospit, sub forma de ineluse cum le face mama sau in forma de 8, daca aveti forme. Dupa ce sunt fierti, cam o ora i-am tinut la fiert, la foc potrivit, se pregateste un sos , in apa in care au fiert macinicii(macinicii se scot sa nu se striveasca), cu cateva linguri de faina, zahar dupa gust, vanilie. Se aseaza apoi in castronele, cu sos deasupra, si un strat gros de nuci sfaramate (nu rasnite), miere (dupa gust) si scortisoara din belsug (tot dupa gust).

Eu si copiii ne-am jucat putin cu aluatul si cei mai multi “macinici” i-am facut cu forma de inimioara, steluta, pinguin, ciupercuta, dupa care ne-am distrat si cu ineluse .

Cealalta bunica a mea imi facea cand eram mica “colarezi” care semanau cu aluatul nostru, desi fara forme, cu sos de zahar si scortisoara..

taguri, , , , , , ,

Leave a Reply









Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.