De multa vreme ma tenteaza reteta aceasta, de inspiratie frantuzeasca, fiind o noutate absoluta pentru mine. Am mai gatit dovleac cu legume, insa nu cu carne (desi poate seamana pe undeva, putin e drept, cu pepenele galben umplut cu carne tocata) insa daca va place dovleacul si vreti sa incercati si altceva decat placinta cu dovleac o sa va placa sa descoperiti si dovleacul umplut.
Citește continuarea »
Nu stiu de unde vine antipatia mea pentru prune. Desi bunicii mei aveau livada de pruni si toata copilaria in fiecare toamna bunica fierbea ditamai ceaunul de magiun, a trebuit sa merg cu scoala in practica la cules de prune ca sa ma convinga sa mananc cu placere cateva prune, placere care nu a tinut prea mult. Probabil fara sa vreau mintea mea asocia pruna cu tuica, al carui miros ma irita si acum, dupa atata vreme. Asa ca tare m-a surprins sa vad ca Mara prefera prunele, de orice fel ar fi ele. Ba chiar mi-a povestit ca a mancat in tabara prajitura cu prune, si auzind-o povestind ai fi crezut ca trebuie sa fie cine stie ce prajitura sofisticata sau macar plina de ciocolata, parca-i venea apan-n gura de pofta doar povestind. Asa ca a fost musai sa caut o reteta de prajitura cu prune si sa ma pun pe treaba, mai ales ca aveam si ajutoare la indemana.
Citește continuarea »
La invitatia gustos.ro am inceput sa ma gandesc mai mult la retete romanesti, clasice sau reinterpretate. Prima data m-am gandit la sarmale, dar chiar nu am avut starea necesara pentru a le gati. Poate alta data. Si, poate din cauza ca vine toamna, m-a apucat un dor nebun sa gatesc fasole, desi nu-mi amintesc de cand nu am mai gatit. Asa ca o sa va arat imediat ce a iesit. Poate o sa va fac pofta, desi multa lume va stramba din nas – chiar sa-ti fie pofta de fasole?!- dar de cand ma uit la dr Oz am inceput sa privesc cu alti ochi fasolea, care este o sursa grozava de proteine .
Nu prea stiu cum sa-i spun – iahnie de fasole, fasole cu kaiser- nu suna nicicum dar e un fel de mancare pe care ti-l amintesti cu placere (si nici nu s-a plans nimeni de stomac).
Citește continuarea »
Din nenumarate motive taberele nu sunt de mare interes pentru parinti. E drept ca in mare parte din motive materiale, dar si din cauza ca nu se cunosc mare parte din meritele taberelor. Este evident pentru oricine vrea sa vada ca oferta taberelor este tare bogata fata de taberele “de pe vremea noastra”. Nu ca nu mi-ar fi placut sa merg in tabara, poate era cea mai buna perioada din vacanta, insa, acum, dupa ce am participat doi ani la rand la Tabara din tara lui Andrei nu pot sa nu vad cat de mare poate fi progresul in educatie prin tabere in zilele noastre.
Nici nu stiu de unde sa incep cu diferentele. Da, in tabere, ca si in excursii, vezi locuri noi despre care afli o multime de lucruri. Pe care le retii sau nu, dupa cat de atent poti fii cu atatea atractii in preajma. In Tabara din tara lui Andrei informatiile sunt prezentate in joaca, de personaje foarte indragite de copii, atat savante trasnite cat si cei de la EcoExtrem (anul acesta) si absolut fiecare copil in parte participa la desfasurarea lectiei (copiii nu o privesc deloc ca pe o lectie, ci doar ca distractie, chiar daca invata multe lucruri din asta), joaca un rol (poti fi atom de hidrogen, soarele, pamantul, dioxid de carbon, poti sa faci un vulcan sau sa prinzi fantomele in punga). Unde poti sa inveti mai bine despre supravietuire daca nu urcand prin padure si de la tineri care fac asta din pasiune? Cum sa inveti mai bine sa-ti infrunti frica daca nu ajutandu-i pe altii sa si-o depaseasca, uneori cocotati in copac si mergand pe sarma in Parc Aventura?
Citește continuarea »
”Inchideti ochii si lasati imaginatia sa zburde.. Suntem picaturi de apaa..indragostite – asta inseamna ca ne evaporam usor si urcam. Pe la1500 de m ne simtim atat de bine.. Continuamsa urcam si ne zgribulim spre 3000 de m. Pana la urma inghetam dar inghetam atat de frumos! Suntem fulgi de zapada. Coboram usor si pe masura ce coboram ne incalzimsi devenim iar picaturi de apa. Cadem pe pamant ca o ploaie calda de vara. Vom ajunge printoate ungherele, in lacuri, rauri, rauri subterane,vom hrani plante si oameni iar jumatate dintre noi se vor indragosti ca si noi.”
Citește continuarea »
Un desert racoritor si usor de pregatit, foarte potrivit pentru zilele astea toride. Il aveam in plan inca de la tortul diplomat de portocale dar nu am apucat sa-l fac pana acum.
Am folosit 500 ml lapte, 500 ml smantana pentru frisca, 5 galbenusuri, gelatina pentru 500 ml de lichid, 300 g zahar, zmeura congelata si afine proaspete.
Am pregatit o crema de oua, punand la bain marine (un vas deasupra altui vas cu apa clocotita, care sa aiba stabilitate pentru ca trebuie sa tot invartim) galbenusurile cu zaharul si adaugand putin cate putin laptele fierbinte. Gelatina am inmuiat-o inainte in putina apa rece. Cand crema a inceput sa se ingroase si sa clocoteascaam luat-o de pe foc si am lasat-o sa se mai raceasca putin, apoi am adaugat gelatina si am amestecat pana s-a dizolvat.
Citește continuarea »
Aveam de mai mult timp in plan constructia unei scene pentru teatru de marionete, de la Frumoasa din Padurea Adormita – Teatru de balet – Joc interactiv 3D (una dintre cele mai frumoase carti joc pentru copii), dar, dupa ce am vazut cum se construieste si la Art Atack copiii mei s-au hotarat, si-au cautat ustensilele asa ca nu am mai putut face altceva decat sa-i ajut. Am folosit o cutie de carton, hartie colorata, desene cu personaje din Ice Age 4( pentru ca Mara a vrut sa puna in scena Ice Age 4, pe care l-am vazut de curand), lipici, bete de frigaruie si un burete pe post de scena, foarfece, lipici si mult entuziasm.
Citește continuarea »
Am vazut la TV Paprika o reteta rapida si economica de chec de ciocolata si nu se putea sa nu incercam si noi. E o prajitura care ne va salva de multe ori de acum incolo, mai ales ca o vor putea face si copiii singuri, dupa ce mai exersam cantaritul. Eu practic doar le-am cantarit ingredientele, Andrei a amestecat totul iar Mara a facut fotografiile. N-am folosit tava de chec ci tava de la aragaz, asta pentru ca la teve foloseau o tava dreptunghiulara, ceva mai adanca, e drept, decat cea de aragaz .
Citește continuarea »
Pentru ca temele de vacanta de anul asta sunt din cartea asta ne-am inspirat din ea in alegerea listei de lecturi. E drept ca unele lecturi erau deja citite, ca Micul print – Antoine de Saint-Exupery sau Amintiri din copilarie, povesti, povestiri – Ion Creanga , dar nu strica sa le mai citim odata, ba chiar de mai multe ori. Multumita unor desene animate cu Micul Print si Andrei e fascinat de el inca de la 5 ani. Insa am descoperit si autori necunoscuti inca mie, ca Silvia Kerim, Passionaria Stoicescu sau Ligia Visoiu, si ma declar foarte multumita de noile cunostinte. Tocmai am primit coletul cu carti, am amanat pana acum sa comand pentru ca mai aveam carti de terminat.
Citește continuarea »
Pentru zilele de vara mi se pare foarte potrivit un tort tiramisu racoritor, usor, cremos, cu fructe.
Pentru ca am vrut forma rotunda am rezolvat problema blatului de piscoturi, dupa cum am povestit aici. Blatul astfel obtinut a iesit foarte bine, mai am de lucru la forma piscoturilor.
Citește continuarea »