Nu stiu de unde vine antipatia mea pentru prune. Desi bunicii mei aveau livada de pruni si toata copilaria in fiecare toamna bunica fierbea ditamai ceaunul de magiun, a trebuit sa merg cu scoala in practica la cules de prune ca sa ma convinga sa mananc cu placere cateva prune, placere care nu a tinut prea mult. Probabil fara sa vreau mintea mea asocia pruna cu tuica, al carui miros ma irita si acum, dupa atata vreme. Asa ca tare m-a surprins sa vad ca Mara prefera prunele, de orice fel ar fi ele. Ba chiar mi-a povestit ca a mancat in tabara prajitura cu prune, si auzind-o povestind ai fi crezut ca trebuie sa fie cine stie ce prajitura sofisticata sau macar plina de ciocolata, parca-i venea apan-n gura de pofta doar povestind. Asa ca a fost musai sa caut o reteta de prajitura cu prune si sa ma pun pe treaba, mai ales ca aveam si ajutoare la indemana.
Citește continuarea »
La invitatia gustos.ro am inceput sa ma gandesc mai mult la retete romanesti, clasice sau reinterpretate. Prima data m-am gandit la sarmale, dar chiar nu am avut starea necesara pentru a le gati. Poate alta data. Si, poate din cauza ca vine toamna, m-a apucat un dor nebun sa gatesc fasole, desi nu-mi amintesc de cand nu am mai gatit. Asa ca o sa va arat imediat ce a iesit. Poate o sa va fac pofta, desi multa lume va stramba din nas – chiar sa-ti fie pofta de fasole?!- dar de cand ma uit la dr Oz am inceput sa privesc cu alti ochi fasolea, care este o sursa grozava de proteine .
Nu prea stiu cum sa-i spun – iahnie de fasole, fasole cu kaiser- nu suna nicicum dar e un fel de mancare pe care ti-l amintesti cu placere (si nici nu s-a plans nimeni de stomac).
Citește continuarea »
Un desert racoritor si usor de pregatit, foarte potrivit pentru zilele astea toride. Il aveam in plan inca de la tortul diplomat de portocale dar nu am apucat sa-l fac pana acum.
Am folosit 500 ml lapte, 500 ml smantana pentru frisca, 5 galbenusuri, gelatina pentru 500 ml de lichid, 300 g zahar, zmeura congelata si afine proaspete.
Am pregatit o crema de oua, punand la bain marine (un vas deasupra altui vas cu apa clocotita, care sa aiba stabilitate pentru ca trebuie sa tot invartim) galbenusurile cu zaharul si adaugand putin cate putin laptele fierbinte. Gelatina am inmuiat-o inainte in putina apa rece. Cand crema a inceput sa se ingroase si sa clocoteascaam luat-o de pe foc si am lasat-o sa se mai raceasca putin, apoi am adaugat gelatina si am amestecat pana s-a dizolvat.
Citește continuarea »
Am vazut la TV Paprika o reteta rapida si economica de chec de ciocolata si nu se putea sa nu incercam si noi. E o prajitura care ne va salva de multe ori de acum incolo, mai ales ca o vor putea face si copiii singuri, dupa ce mai exersam cantaritul. Eu practic doar le-am cantarit ingredientele, Andrei a amestecat totul iar Mara a facut fotografiile. N-am folosit tava de chec ci tava de la aragaz, asta pentru ca la teve foloseau o tava dreptunghiulara, ceva mai adanca, e drept, decat cea de aragaz .
Citește continuarea »
Pentru zilele de vara mi se pare foarte potrivit un tort tiramisu racoritor, usor, cremos, cu fructe.
Pentru ca am vrut forma rotunda am rezolvat problema blatului de piscoturi, dupa cum am povestit aici. Blatul astfel obtinut a iesit foarte bine, mai am de lucru la forma piscoturilor.
Citește continuarea »
Pana nu mananci piscoturi facute in casa nu poti sa intelegi ca chiar merita efortul si ca nu se compara cu cele gata cumparate. Poate nu as fi incercat niciodata sa fac daca nu-mi venea ideea de a face un tort tiramisu in forma rotunda si imi trebuia neaparat un blat rotund dar cu aceeasi consistenta ca piscoturile. Ba chiar am vazut cum se prepara si la o emisiune culinara, fara sa apuc insa sa-mi notez cantitatile. Prepararea parea usoara, si chiar este, asezatul in tava cu spritul este inca o mare problema pentru mine, mai am nevoie de exercitiu, insa merita efortul.
Citește continuarea »
Desi relatia mea cu prajitura Pavlova e destul de recenta, cand am vazut varianta rulada mi-am zis ca e obligatoriu sa o incerc. Si sunt tare bucuroasa ca am facut-o. Am descoperit un desert fantastic de vara, spumos, racoritor, usor, iar intalnirea dintre zmeura si farame de ciocolata neagra s-a dovedit foarte fericita.
Citește continuarea »
Pentru ca imi plac vinetele si imi place sa le pregatesc in cat mai multe feluri mi-a atras atentia imediat reteta de bruschette a lui Jamie. Am ales lamaie in locul otetului, pentru ca imi place la nebunie combinatia de lamaie cu usturoi. Cred insa ca lamaia a mai temperat aroma de menta, asa ca data viitoare o sa incerc sa folosesc otet.
Citește continuarea »
Cautand o prajitura rapida, la care sa folosesc oua si branza si la care sa nu muncesc prea mult, m-am oprit la placinta turnata cu branza, pe care o facea si bunica mea in vremuri demult apuse 🙂
Reteta de la care m-am inspirat este aici, am eliminat stafidele, am crescut putin cantitatile de faina si lapte si am folosit un plic intreg de praf de copt, ca sa-mi ajunga aluatul pentru tava de la aragaz. S-ar fi potrivit tare bine cateva visine in umplutura de branza. Pentru umplutura am folosit branza telemea rasa, cam 500 g, 4-5 oua,6 linguri de zahar, scortisoara si zahar vanilat.
Citește continuarea »
Aseara am inceput operatiunea de imblanzire a ardeiului gatit. Copiii mei adora ardeii umpluti, fara ”piele” insa. Asa ca am incercat sa facem o schimbare, poate vom gasi si calea cea buna 🙂 Si cum Mara avea un chef nebun de joaca(gatit), m-a luat sa-i fiu asistenta. Nu pot sa exprim in cuvinte bucuria mea cand o aud: ”mami, ce bine miroase cimbrul asta” , ”mami, ce dulce e rosia asta” (hehe, si cand ma gandesc ca cu putina vreme in urma abia manca in sila jumatate de rosie cherry, care-i ajungea pentru o saptamana cel putin), ”mami, ardeiul asta gras portocaliu e mai bun”.
Citește continuarea »