Bistro Lila

Nu urmaresc farsele lui Buzdugan, dar aseara am ascultat intamplator farsa cu profesorul si mama unei eleve. Pentru cei care nu au ascultat: Buzdugan trecea drept presedinte in comisia “chestiilor unice” si o sunase pe patroana unei cofetarii, mama unei eleve, pentru o comanda de prajituri pentru protocol, si situatia se schimba pe loc, patroana propune 1000-1500 de euro in schimbul subiectelor la teze ca sa nu ajunga odorul la vreun liceu de sarantoci, ca doar ea isi duce odrasla la scoala cu X6, nu cu taxiul cum vine o sarantoaca de medic de familie la sedintele cu parintii. La prima vedere pare o facatura grosolana. Greu de imaginat parinti ca respectiva patroana insa ei exista cu siguranta si nu sunt atat de rari pe cat am crede noi.In scurta mea cariera la catedra am intalnit si astfel de parinti, cu mult mai putin avuti decat sustinea patroana de cofetarie si pompe funebre dar cu acelasi dispret fata de scoala si profesori, pe principiul: “cum sa nu treaca copilul clasa ca doar am bani sa va cumpar pe toti?”. Mi-am reamintit cu aceasta ocazie umilintele profesorilor de zi cu zi, lucru pe care il ignoram zilele trecute cand, dupa prima zi de scoala ma apucase nostalgia pentru viata la catedra.
Ma bucur ca mi-am reamintit si-mi doresc pentru copiii mei cat mai putini de astfel de parinti binevoitori in clasele lor .Deja, dupa prima saptamana de clasa intai, colegii Marei au primit cadouri de la parinti pentru ca au invatat bine, cum ar fi telefoane mobile , de ex.