Bistro Lila

Din nenumarate motive taberele nu sunt de mare interes pentru parinti. E drept ca in mare parte din motive materiale, dar si din cauza ca nu se cunosc mare parte din meritele taberelor. Este evident pentru oricine vrea sa vada ca oferta taberelor este tare bogata fata de taberele “de pe vremea noastra”. Nu ca nu mi-ar fi placut sa merg in tabara, poate era cea mai buna perioada din vacanta, insa, acum, dupa ce am participat doi ani la rand la Tabara din tara lui Andrei nu pot sa nu vad cat de mare poate fi progresul in educatie prin tabere in zilele noastre.

Nici nu stiu de unde sa incep cu diferentele. Da, in tabere, ca si in excursii, vezi locuri noi despre care afli o multime de lucruri. Pe care le retii sau nu, dupa cat de atent poti fii cu atatea atractii in preajma. In Tabara din tara lui Andrei informatiile sunt prezentate in joaca, de personaje foarte indragite de copii, atat savante trasnite cat si cei de la EcoExtrem (anul acesta) si absolut fiecare copil in parte participa la desfasurarea lectiei (copiii nu o privesc deloc ca pe o lectie, ci doar ca distractie, chiar daca invata multe lucruri din asta), joaca un rol (poti fi atom de hidrogen, soarele, pamantul, dioxid de carbon, poti sa faci un vulcan sau sa prinzi fantomele in punga). Unde poti sa inveti mai bine despre supravietuire daca nu urcand prin padure si de la tineri care fac asta din pasiune? Cum sa inveti mai bine sa-ti infrunti frica daca nu ajutandu-i pe altii sa si-o depaseasca, uneori cocotati in copac si mergand pe sarma in Parc Aventura?
Citește continuarea »

”Inchideti ochii si lasati imaginatia sa zburde.. Suntem picaturi de apaa..indragostite – asta inseamna ca ne evaporam usor si urcam. Pe la1500 de m ne simtim atat de bine.. Continuamsa urcam si ne zgribulim spre 3000 de m. Pana la urma inghetam dar inghetam atat de frumos! Suntem fulgi de zapada. Coboram usor si pe masura ce coboram ne incalzimsi devenim iar picaturi de apa. Cadem pe pamant ca o ploaie calda de vara. Vom ajunge printoate ungherele, in lacuri, rauri, rauri subterane,vom hrani plante si oameni iar jumatate dintre noi se vor indragosti ca si noi.”
Citește continuarea »

Desi suntem bombardati cu nenumarate reclame proaste, mai ales pentru copii, cu ceva vreme in urma am vazut o reclama (foarte greu mi-am amintit la ce produs era, dar cred ca la Tedi totusi) cu Cinci Cincinescu – campionul care datora reusitele lui nenumarate celor 5 portii de fructe si legume consumate zilnic. O vreme il auzeam pe Andrei prin casa – eu sunt Cinci Cincinescu- fara legatura cu mesajul, din pacate. In ultima vreme insa, la noi acasa are loc un mare concurs – cine mananca mai multe fructe si legume? – si, pentru a participa, trebuie sa mananci cel putin cinci tipuri diferite de fructe, indiferent de cantitate.
Citește continuarea »

Desi studiem de ceva vreme acest tip de joc  abia acum ne-am luat inima in dinti sa ne fabricam propriile noastre cristale. Si chiar am obtinut ceva cristale, mult mai multe decat ma asteptam. Acum cativa ani mi se plangea o fetita ca asteapta de multe zile sa apara cristalele si nici vorba de ele, asa ca nu eram foarte dornica sa incerc, dar se pare ca am avut kitul cel bun.

Procedeul nu e complicat, insa la partea cu amestecat  in borcanul aflat in oala care clocoteste e clar nevoie de un adult.
Citește continuarea »

Pentru ca am mai scris despre cartile copiilor nu ma pot abtine sa nu va spun despre noile noastre descoperiri – Povestile muzicale de la Adevarul.  Nu avem decat Mozart si Chopin dar cautam sa luam toata colectia. Povestile sunt foarte amuzante si ii atrag pe amandoi, atat la 5 cat si la 9 ani.  Autoarea Cristina Andone a reusit sa-i prezinte pe muzicieni intr-o maniera nemaipomenit de  atractiva. Parca si mie mi-ar placea sa am o plapumioara din puf de papadie, sa scot din dulap oricand am nevoie borcanele cu dulceata de zambete sau sos de topaiala, sa zbor in vis cu calutul meu sau altele asemenea  🙂  . Citim povestea, comentam si analizam ilustratiile, toate in timp ce ascultam muzica.

Un prilej bun sa ne imprietenim si cu muzica lor, si cu povestile si cu personajele minunate. Le recomand cu drag!

P.S Daca tot suntem la capitolul descoperiri Mara a prins drag de povestile clasice in editii bilingve, romana -engleza, lucru care nu poate decat sa ma bucure. Si sper ca nu-i va trece prea curand interesul 🙂 .

-Mami,  pot sa-mi fac petrecerea de ziua mea  la X ( unde si-a serbat ziua o colega si a costat de 4 ori mai mult decat petrecerea oricarui alt coleg din clasa)?

-Da, Mara, daca asa vrei tu. Dar daca as avea o propunere pentru tine, mai interesanta?

-Spune-mi, spune-mi repede!

-Nu vrei sa o serbam la fel ca ceilalti colegi ai tai, iar diferenta de bani o folosim pentru o vacanta. De exemplu in Franta?

-Super super. Cand plecam in vacanta? Daca e nevoie eu nu mai vreau petrecere, vreau in vacanta!

-Nu e nevoie. Trebuie sa ai petrecere, ca toti copiii. SI facem planuri de vacanta din timp 😉

Andrei inca nu a implinit 5 ani, mai are o luna, dar se observa o mare schimbare in interesele si preferintele lui, dupa cum e si normal. Pentru ca am povestit ce-l interesa la 4 ani va tin la curent cu noile pasiuni.

Este foarte atras de cartile cu jocuri ca Jocuri Amuzante Si Educative Pentru Prescolari, ii place foarte mult sa gaseasca diferentele, sa gaseasca drumul corect, sa socoteasca, insa nu e foarte dornic sa uneasca puncte, se plictiseste repede de asta inca. Asculta povestile cu atentie, raspunde la intrebari legate de povesti iar intrebarea din aceasta perioada este: mami, din ce se face iarba/usa/copacul, parfumul…. ? Am fost uimita cat de simplu i se pare sa adune si sa scada, numarand masinute si cauciucuri pe o carte cu prietenii lui Fulger/Cars, si interesat sa si scrie rezultatele. Cartile cu abtibilduri raman in top, cu greu rezista sa nu le lipeasca deja pe drumul spre casa dupa ce cumparam cartea 🙂 .
Citește continuarea »

Nu stiu voi cum ati invatat-o dar eu imi amintesc cum o visam ca pe poezie, ma asculta mama si era jale daca incurcam ceva. Repetata de pe coperta caietului de mate. Desi nu pot sa ma plang ca n-am invatat si totul trebuia sa fie logic ca sa-l pot invata.

In zilele noastre insa nici caietele nu mai sunt la fel, noi nu mai avem nici urma de caiet cu tabla inmultirii pe spate. Cam pe la sfarsitul clasei intai ma tot intreaba Mara: ”mami, e adevarat ca 3X5=15?” La inceput doar i-am confirmat, convinsa fiind ca nu trebuie sa invatam noi de acasa inmultirea, sa o invete la clasa la timpul ei. Mai ales ca acum inmultirea se invata in clasa a 3 a, nu am insistat si nu am deschis in nici un fel discutia. Dar nu era nevoie pentru ca Mara a invatat-o in pauze, la afterschool, pentru ca  tabla inmultirii era scrisa pe banci. M-a intrebat la inceput ce inseamna inmultirea asta si la ce ne ajuta ea si s-a linistit rapid – adunare repetata care ne ajuta sa facem calcule mai usor a multumit-o si interesat-o suficient cat sa o retina mai pe ascuns asa, pentru ca eu ii tot spuneam ca trebuie sa o invete la clasa, cu colegii ei.

La inceputul clasei a 3 a se plangeau parintii – ce an greu ne asteapta cu inmultirea si impartirea!  Ar fi bine sa fim mai rezervati si sa nu-i speriem pe copii inainte. Sigur ca fiecare invata in ritmul sau, pentru unii e mai greu dar am vazut multi parinti care le transmit, voluntar sau nu, multe din aversiunile lor personale catre scoala, diferite materii sau profesori, si apoi se plang ca foarte greu reusesc sa-i convinga sa invete.

Oricum, daca sunteti in cautare de  ajutoare pentru invatat inmultirea eu cred ca ajuta planse cu inmultirea tinute undeva in vizorul copiilor, poate mai inainte de invatarea propriuzisa. Nu stiu de ce sunt atatea jocuri pentru invatat adunarea, pornind de la banalele carti de joc, dar cu inmultirea nu prea am vazut. Nici macar la editura Gama, care au scos multe carti de joc educative foarte interesante, dar cu inmultire nu am vazut.

Voi cum ati invatat?

Vara asta m-am intors in timp si m-am simtit un personaj din Ciresarii in Tara lui Andrei. Am copilarit alaturi de copii din toata tara. Ne-am jucat, am invatat si mai ales ne-am facut multi prieteni. Am fost acceptati pe loc intr-o echipa care ne-a facut sa ne simtim ca facem parte din ea de cand lumea, fara sa tina cont de diferentele de limba, varsta sau distanta. Minunata ideea in jurul careia e conceputa tabara, de Fun Science impletita cu ecologia si protejarea planetei. Si nu doar ideea e mareata, dar e si bine realizata de un grup de oameni pasionati de ceea ce fac si care pun pe primul plan copiii. Nu m-as fi asteptat la asta, tinand cont ca majoritatea sunt foarte tineri dar am avut ocazia sa ii vad pe fiecare in parte cum reusesc sa se faca intelesi si iubiti de fiecare copil in parte.

Tara lui Andrei - Fun Science

Citește continuarea »

Anul asta ar putea fi anul teatrului pentru Mara. Dupa atelierul de arta dramatica de la cresteprinteatru.ro a facut atelier cu D-na Magda Frunza, unde au pregatit piesa Cufarul zburator si iata ca, pe final de an scolar, a avut bucuria sa castige de la bookblog o invitatie pentru Ateliere de arta actorului pentru copii de Calea Victoriei.
Nu am indrumat-o catre ateliere de acest fel in ideea de a deveni actrita, consider ca activitati de acest gen o ajuta sa se dezvolte frumos, sa invete sa comunice, sa-si exteriorizeze sentimentele, si, de ce nu, sa-si faca prieteni noi. Daca mai tarziu o sa-i placa actoria ramane de vazut. Pana acum ii place foarte mult si asteapta cu bucurie fiecare atelier. Incercam sa nu lipsim si se face luntre si punte daca se intampla sa ne fie greu sa ajungem, insista foarte convingator asa incat nu a lipsit niciodata (inca).
De mai multa vreme imi face cu ochiul Calea Victoriei, avand o oferta foarte variata de ateliere. Acum de exemplu urmaresc sa prind Atelierul de scriere creativa, mi se pare foarte interesant atat pentru copii cat si pentru adulti. Oricum in vacanta vom petrece vrem nu vrem mult timp si pe acasa, asa ca o sa studiez toate ofertele de ateliere din oras. Daca aveti cunostinta despre astfel de ateliere va rog sa-mi dati de veste. Multumesc.

P.S. Sa fie un semn pentru ea ca a avut atatea ateliere de teatru anul asta? 🙂