Bistro Lila

In fiecare dimineata in care mergem la scoala acelasi tablou: pe straduta din fata scolii, cam 20 de metri sa zicem, copiii alearga ca potarnichile spre scoala, incercand sa se fereasca de SUV-uri impozante care nu pot opri decat fix in poarta scolii. Ce handicap urias iti ofera un SUV, de nu poti merge nici un pas pe jos, nici tu nici copilul tau, si trebuie musai sa cobori din masina in curtea scolii deja! Cata limitare in miscare si gandire! Slava Domnului ca poarta scolii e zdravan infipta in ciment si  ar fi mai greu sa o doboare, ca ar merge probabil pana la intrarea in scoala, sa nu cumva sa sufle vreun vanticel spre ei, sa-i doboare din picioare mititeii de ei. Drept pentru care orice alti parinti, fara SUV-uri, cu masini sau nu, nu conteaza, atata vreme cat pot parca la o distanta cat de cat decenta, sa nu puna copiii in pericol, trebuie sa mearga cu copiii de mana pana cand intra pe poarta scolii, nici un pas mai putin, ca sa fie siguri ca nu-i aduna de pe sub rotile vreunei doamne (trebuie sa recunosc ca sunt mai mult femei) care se teme de adierea de toamna, iarna, primavara sau vara, pentru ca astea se intampla indiferent de vreme si de starea ei.

Despre tehnica prin care ne inghesuim sa ne luam copiii de la scoala voi povesti alta data.

Nu stiu voi cum ati invatat-o dar eu imi amintesc cum o visam ca pe poezie, ma asculta mama si era jale daca incurcam ceva. Repetata de pe coperta caietului de mate. Desi nu pot sa ma plang ca n-am invatat si totul trebuia sa fie logic ca sa-l pot invata.

In zilele noastre insa nici caietele nu mai sunt la fel, noi nu mai avem nici urma de caiet cu tabla inmultirii pe spate. Cam pe la sfarsitul clasei intai ma tot intreaba Mara: ”mami, e adevarat ca 3X5=15?” La inceput doar i-am confirmat, convinsa fiind ca nu trebuie sa invatam noi de acasa inmultirea, sa o invete la clasa la timpul ei. Mai ales ca acum inmultirea se invata in clasa a 3 a, nu am insistat si nu am deschis in nici un fel discutia. Dar nu era nevoie pentru ca Mara a invatat-o in pauze, la afterschool, pentru ca  tabla inmultirii era scrisa pe banci. M-a intrebat la inceput ce inseamna inmultirea asta si la ce ne ajuta ea si s-a linistit rapid – adunare repetata care ne ajuta sa facem calcule mai usor a multumit-o si interesat-o suficient cat sa o retina mai pe ascuns asa, pentru ca eu ii tot spuneam ca trebuie sa o invete la clasa, cu colegii ei.

La inceputul clasei a 3 a se plangeau parintii – ce an greu ne asteapta cu inmultirea si impartirea!  Ar fi bine sa fim mai rezervati si sa nu-i speriem pe copii inainte. Sigur ca fiecare invata in ritmul sau, pentru unii e mai greu dar am vazut multi parinti care le transmit, voluntar sau nu, multe din aversiunile lor personale catre scoala, diferite materii sau profesori, si apoi se plang ca foarte greu reusesc sa-i convinga sa invete.

Oricum, daca sunteti in cautare de  ajutoare pentru invatat inmultirea eu cred ca ajuta planse cu inmultirea tinute undeva in vizorul copiilor, poate mai inainte de invatarea propriuzisa. Nu stiu de ce sunt atatea jocuri pentru invatat adunarea, pornind de la banalele carti de joc, dar cu inmultirea nu prea am vazut. Nici macar la editura Gama, care au scos multe carti de joc educative foarte interesante, dar cu inmultire nu am vazut.

Voi cum ati invatat?

Acum ceva vreme credeam ca manualele pot fi refolosite foarte bine. Doar si noi am invatat atata vreme de pe manuale la a cine mai stie cate utilizare. Daca nu lipsesc pagini si se pot citi credeam ca e cat de cat ok. Stiu, zilele trecute am auzit undeva ca acum e permis sa fie refolosite doar de 4 ori, din cauza microbilor, virusilor sau altor minuni  pe care pot sa le raspandeasca.

In clasa intai am cumparat oricum toate manualele, deci nu mi-am facut griji despre cum e sa refolosesti. Pentru clasa a doua le-am primit pe toate de la scoala si ma tot gandeam daca si de ce sa le mai cumpar noi. Initial ma gandeam ca e un moft, oricum cumparam atatea culegeri si caiete speciale pe langa manuale. Dar cand am deschis cartea am realizat ce stiam deja dar nu constietizam: foarte multe exercitii rezolvate pe carte cu stiloul. Si la lb romana si la matematica. Deci obligatoriu ai nevoie de manuale noi, nu?
Read the rest of this entry »

A venit toamna. Emotii la un nou inceput de an scolar. Pentru inceput colindam magazinele pentru haine de scoala: uniforma si tot restul. Dam o fuga si-n Obor, ca asa tineam eu minte ca sunt aprovizionati. Nu foarte multe de scoala dar gasesti. Si vanzatoarele ceva mai amabile, dispuse sa-ti arate marfa sa te hotarasti, nu ca pana acum. Noutatea? Preturile de criza: pe fata produsului un pret, pe spate altul.

Ne oprim sa luam blugi. Ii sucim, ii invartim, 50 ron. Ii vrem. Stati sa vedeti, ca pretul asta e la masuri mici, astia’s mai mari, 60 ron. Pe  spate aveau trecut 60 ron. Adica ii vreti din spate sau din fata.. Stau si ma gandesc, ma uit lung la vanzatoare, care se fastacea de nu mai stia ce sa faca, se inrosise, Mara vroia blugii, Andrei se grabea si tot asa. Probabil ca de obicei acceptam si ma multumeam sa bomban. Dar azi nu. Refuz super ofertele din Obor si ma duc croita tot la magazinele de unde cumparam de obicei.

Voi de unde cumparati ?

Multe emotii, flori, sperante, bucurii



Read the rest of this entry »

Desi a inceput scoala de 2 saptamani am cam fost scutita de teme. Mara isi face temele la after scool, cu doamna invatatoare, care are o nemarginita rabdare si cunoaste nenumarate trucuri de captat atentia prichindeilor. Dar iata ca o zi cu indigestie si probleme stomacale o retine acasa pe scolarita, si, evident, avem teme de recuperat. Foarte greu in cazul nostru, chiar daca am avut un weekend la dispozitie, pentru ca noi avem timp total limitat, mai exact ora de somn a lui Andrei.
Read the rest of this entry »

Desi am copiii relativ mici m-am gandit de mai multe ori daca si la ce varsta le voi da telefon mobil. Controversele privind efectele folosirii telefonului mobil inca de la varste fragede nu stiu daca se vor lamuri vreodata, insa de multe ori m-am gandit ca i-as sti mai in siguranta, pe Mara cel putin, daca ar putea sa ma sune in caz ca se afla in pericol. Evident, se poate spune ca o protejez excesiv, insa, cand vad la ce pericole sunt expusi copiii nostri, doar mergand la scoala, nu pot sa nu-mi fac griji.
Pe de alta parte, doar simplul fapt ca ar avea un telefon mobil la ea ar putea sa o expuna suplimentar,atat din punct de vedere al sanatatii cat si al sigurantei, in sensul in care ar sari in ochi unor smecherasi pusi pe furturi, ca in cazul acesta.
Si, la clasa intai, chiar ar rezista tentatiei sa nu se joace cu el la ore? Si, odata ce va primi un mobil, nu-si va dori unul mai bune si mai frumos, ca al colegilor? Nu e vorba de bani si de ce imi permit sa-i dau copilului, ci de educatia pe care ma straduiesc sa i-o dau.
Read the rest of this entry »

Citesc despre aparitia primelor cataloage online si despre cat de utile si necesare sunt ele pentru noi si copiii nostri. Nu neg ca sunt utile dar cate alte lucruri mult mai importante nu erau necesare inaintea cataloagelor online?
Pentru ca acum sunt si parinte de elev iau contact cu si mai multe probleme ale scolii romanesti decat cunosteam pana acum. Ce mi-as dori in scoala inaintea cataloagelor online? Poate, in primul rand, mai multa siguranta in scoli. As vrea ca in scolile romanesti sa se invarta mai putina lume din afara, mai putini dubiosi, distribuitori de droguri si altele asemenea, de care simpla paza nu ne pot sau nu vor sa ne scape. Mai departe mi-as dori un medic si un cabinet medical in orice scoala, nu un asistent medical cu 3 pansamente care sa stea pe un scaun langa elevul de servici.Apoi mi-as dori sali de sport in fiecare scoala, pentru ca elevii sa nu sustina orele de sport printr-o curte plina de muncitori si, in zilele reci si ploioase, chiar in clasa. Mi-as dori ore normale, de 50 de min, si nu 40 cum sunt acum la noi. Si, evident, inainte de toate, mi-as dori profesori platiti decent, nu rosi de griji ca maine n-au bani de paine, haine, copiii lor sau altele asemenea.
Astea doar la 3 zile de la inceperea scolii. Dar noi vom avea cataloage online, si vom stii toate notele copiilor. Desi in ore de 40 de min cu greu pot fi notati toti copiii.

“Frunza galbena uscata/frunza ce-ai fost verde odata/stege-ti ochii de rugina/c-a intrat toamna’n gradina..”

Foarte potrivit pentru final de vacanta. Despachetam in fuga bagaje de vacanta, punem nostalgia in cui si infruntam toamna, fiecare cum poate.

Eu fac liste peste liste, cu rechizite, uniforma, ghiozdan, si nu’nteleg de unde atata emotie, de parca as fi scoasa la lectie pentru asta Abia astept sa ma uit cu placere la fotografii cu prima zi de scoala, deocamdata nu-mi place nici o uniforma, nici o oferta de rechizite nu ma convinge probabil si vremea de afara e de vina.

Va inceapa distractia..

Si iata ca vine vremea sa ne pregatim de scoala.Jocuri, bucurii, emotii.

Vaporul clasei I