Bistro Lila

Scriu cu mare drag pentru proiectul Idei in Tara lui Andrei. Am primit urmatoarea invitatie:

“Povestea e următoarea: Tu ai un blog, multe poveşti şi implicit şi multe idei cu care vrei să schimbi lumea din jurul tău …măcar câteodată. Eşti aşadar omul perfect pentru noi. De aceea te provocăm să te gândeşti la o idee care ar putea schimba viaţa oamenilor de lângă tine. Şi pentru că suntem Ţara lui Andrei, căutăm idei sustenabile – idei care îmbunătăţesc viaţa a cât mai multor oameni, pentru cât mai mult timp.

Am lansat de curând competiţia Idei în Ţara lui Andrei, iar până pe 24 iunie poţi trimite o idee cu ceva în plus şi câştiga nu doar reputaţia de blogger implicat şi plin de idei măreţe, ci şi finanţare pentru ideea ta. Vezi aici finanţările puse la bătaie.

Dacă te-am convins, înscrie ideea ta aici şi ne auzim la premiere!

Până atunci îţi mai oferim o provocare, recompensată şi ea pe măsură.

Scrie ideea ta şi pe blog şi cere cititorilor tăi ajutor pentru a o transforma într-o idee cu ceva în plus.

Top 10 articole de blog, cu cele mai multe comment-uri (cel puţin 10 comentarii), obţinute de la persoane diferite, vor fi jurizate iar un blogger va fi premiat cu un loc în Tabăra din Ţara lui Andrei, care se va desfasura in lunile iulie – august (revenim cu detalii). Căutăm comentarii care pot îmbunătăţi ideile propuse, care le pot transforma în idei din Ţara lui Andrei.”

Va cer ajutorul ca sa tranformam ideea mea in Idee cu ceva in plus. Cum mi-a venit ideea?
Citește continuarea »

Citesc o carte foarte interesanta, socanta pe undeva: Omul care isi confunda sotia cu o palarie – Oliver Sacks. Cazuri si situatii care mai de care mai incredibile, care nu sunt totusi imaginatia autorului ci sunt preluate din istoricul medical. Foarte multe teme de gandire mi-a dat cartea asta, dar acum vreau sa va povestesc despre cate energie si putere am capatat dupa ce am citit cazul  femeii care isi pieduse perceptia asupra propiului corp – nu-si mai putea controla corpul decat cu mare efort si concentrare, daca inchidea ochii cadea din picioare. Incredibil cum o femeie, intr-un asemenea caz, reuseste sa reinvete totul pas cu pas astfel incat sa-si reia toate activitatile dinainte, si jobul, si cresterea copiilor, ajungand sa traiasca o viata normala. Cum sa crezi ca ai o viata grea si sa fii nemultumit cand esti sanatos, ai o multime de lucruri de facut si de cele mai multe ori de descurci bine, in timp ce pentru alte persoane e o lupta pe viata si pe moarte sa se urce in autobuz,  sa manance si sa asculte radioul in acelasi timp, sa vorbeasca si sa mearga in acelasi timp sau cate si mai cate?
Citește continuarea »

Am ajuns ieri la Mia s children, asa cum va spuneam. Experienta deosebita sa o cunosti pe tanti Mia. Mai presus de tragismul fiecarei povesti a acestor copii abandonati sta  imaginea acestei femei mai mult decat puternice, care lupta ca o leoaica pentru puii ei, la inceput sa le dea un nume, apoi sa le asigure o meserie, pe cei mai multi urmarind sa-i ajute sa termine o facultate. Vorbele par mari si de prisos, sa mergi sa ii cunosti si sa asculti povestile lor  poate fi o lectie de viata de care avem nevoie fiecare dintre noi.

copii

Copiii acestia vor ajunge oameni mari.Tanti Mia se ingrijeste de asta. Cu eforturi uriase dar va reusi. Chiar daca sta in puterea noastra sa dam o mana de ajutor cei mai multi dintre noi ne ingrozim si intoarcem capul. Ne bucuram ca noi suntem norocosi si ne straduim sa uitam toate nenorocirile lumii, in speranta ca vom fi dea pururi feriti de ele. Cum ar arata lumea daca am face toti la fel? Cum ar fi daca pentru orice copil abandonat ar exista o tanti Mia care sa-l salveze?

Copiii nu au nevoie doar de bani. Am gasit aici oameni care aflati in trecere prin Romania si-au rapit cateva zile sa le gateasca acestor copii. Tanti Mia nu are angajati. Face totul singura sau cu ajutorul copiilor.Copiii acestia sunt niste copii munciti, spunea dansa. Sunt foarte curati, temele sunt prioritatea lor, merg si la meditatii in oras, la diferite concursuri de muzica, dans, pictura, sport, au expozitii de pictura mai mult in strainatate (in Irak, de ex). Noaptea picteaza, au comenzi de tablouri ca sa mai stranga ceva bani, dorm doar cateva ore pe noapte.

tablouri

Multumiri speciale tuturor celor care m-au ajutat sa ajung la ei: Dan, Lili, Irina .

Cand vi se pare ca va e prea greu ganditi-va la mine, spunea tanti Mia.
Datele de contact de la tanti Mia le gasiti aici.

Sa ne ajute Dumnezeu sa putem ajuta mai des!

Foarte greu sa scrii despre viata pentru un concurs, chiar daca premiul e atractiv si te obliga. Pizza pe viata te obliga la abonament la sala, ture de parc pe viata si multe altele, daca nu vrei sa apari pe urma la stiri: uitati-va la ea, a casigat pizza pe viata si acum se misca cu macaraua 😀 Dar intotdeauna vei gasi un prieten care sa te ajute sa termini pizza fara sa ajungi supraponderal, nu? Ma bazez pe voi sa comentati ca sa castigam impreuna 😀
Sa revenim la viata. Ce poate fi mai simplu si mai complicat? Cand esti copil viata ti se pare extraordinara cand ai primit cadoul dorit, cand ai fost acceptat in cercul ravnit sau cand innoti fara grija in rau. La fel de simplu viata ti se pare foarte rea cu tine cand ti-ai pierdut jucaria favorita, te-a certat mama ca ai luat o nota proasta , ai disparut fara sa dai de veste sau te-ai certat cu cea mai buna prietena.

Trece timpul, te indragostesti si ai aripi, simti ca poti sa ajungi pana la stele, nu te mai opreste nimic, viata e divina. Viata ta e o sarbatoare, te iubeste si crezi ca nimic rau nu se mai poate intampla. Crezi ca-ti faci si o cariera si esti stapan pe viata ta, toata lumea ti-e la picioare.

Si vine o vreme in care fericirea te tine numai cu respiratia taiata: primul tipat al copilului tau te transforma pe viata. Viata ta nu-ti mai apartine. Toate actiunile tale iti afecteaza in primul rand copiii tai si asta deja iti afecteaza echilibrul. Nimic nu mai e atat de simplu, multe din luptele tale devin lupte pe viata si pe moarte. Fericirile tale din copilarie se intorc ca un bumerang impotriva ta. Ce amuzant era sa sa-ti vezi parintii agitandu-se ba ca nu mananci destul, ba ca nu te-ai imbracat suficient sau ai disparut fara sa anunti. Si ce cutit in inima simti cand, la randul tau parinte, dispare copilul de langa tine sau crezi ca e bolnav ca nu prea mananca. Ce groaza te cuprinde cand te gandesti ca vor creste si vor frecventa poate cluburi ciudate, vor fuma pe ascuns si cate si mai cate alte “ghidusii”. Dar toate astea dispar ca prin minune cand ajungi seara acasa si iti spun: mami, ne-a fost dor de tine!

Ce poate fi mai frumos si mai complicat decat viata?

Haideti sa castigam impreuna! 😀
Cel mai bun comentariu castiga! 😀

Citesc si ma amuz sfaturile specialistilor pentru viata lunga aici. Concluzia ar fi ca avem slabe sanse sa traim mai mult, in Romania si in special in oras. Daca nu emigram cat mai rapid in Franta sau Suedia, si la tara, slabe sperante pentru noi :d
Citește continuarea »