Am primit cu drag invitatia de a scrie despre lucrurile neterminate, cu ocazia inaugurarii Muzeului Pasiunilor Neterminate cu sprijinul Rom.

Trebuie sa marturisesc de la inceput ca nu-mi plac lucrurile neterminate.Ceea ce nu inseamna neaparat un lucru bun. Trag de mine sa termin lucruri, chiar daca uneori descopar pe parcurs ca nu erau ce imi doream. Nu am liniste pana nu termin o carte pe care am abandonat-o candva, chiar daca poate nu-mi mai e pe plac. Bine, daca imi displace cu totul si nu ma mai gasesc nimic de interes renunt, altfel trag de mine pana la final. Insa cel mai des abandonez sportul. Incep cu entuziasm, reusesc sa trec de febra musculara si rezist o saptamana, doua trei, o luna. Cel mai mult am rezistat un an de aerobic. Dupa care am renuntat usor usor. Scuzele sunt la tot pasul si e atat de simplu sa le gasesc.. Azi sunt prea obosita, maine nu am timp, sa astept si o prietena si iata ca deja se face saptamana de cand nu am mai facut. Apoi e mai greu sa ma reapuc, ma asteapta febra musculara de inceput si aman si mai mult.. E un cerc vicios nemilos care ma chinuie de multa vreme. Cel mai mult ma enerveaza ca, pe langa beneficiile medicale pe care le cunosc foarte bine, chiar imi place starea pe care o am cand si dupa ce fac sport iar noul meu program de fitness are o gama variata si nu ma lasa sa ma plictisesc. Si totusi sunt propriu meu dusman si nu pot sa-mi apar interesul deloc in aceasta privinta.

 

Voi aveti pasiuni neterminate? Va deranjeaza ca nu le-ati terminat sau e tot timpul loc pentru pasiuni noi? Raspunsurile voastre si-ar putea gasi loc in Muzeul Pasiunilor Neterminate, asa ca as fi foarte bucuroasa daca ati putea raspunde 🙂

Multumesc!

Minunata experienta am avut azi la Heidi ChocoWorld, multumim goodfood.ro. Orice copil s-ar fi bucurat cu atata ciocolata in jur cu care sa se joace dupa pofta inimii dar un pasionat de arome ca mine a descoperit paradisul pe pamant. Cu nasul prin borcanele cu fructe de cacao sau cardamon si cu urechile palnie sorbind cuvintele lui Jakob Hausmann sau ale Cristinei am simtit ca am avut toate jucariile din lume la indemana pentru experiente.

Maestrul Jakob Hausmann ne-a cucerit de la inceput, ne-a luat prin invaluire ca sa zic asa. In loc sa trecem direct la actiune ne-a explicat ce inseamna ciocolata in Belgia, unde ciocolata se ofera foarte des, ca semn al iubirii sau, de ce nu, al recunostintei. La noi nu gasesti florarese la orice colt de strada, ca la voi, dar gasesti, in schimb o chocolaterie la tot pasul, spunea el. Dupa care ne-a explicat ca e Maitre Cuisinier si , din aceasta perspectiva, putem privi ciocolata si altfel decat ca desert. Astfel ne-a pregatit rapid ciocolata cu ulei de masline si rozmarin, ciocolata cu rozmarin sau cu mustar, coriandru si piper. Sigur ca a fost spectaculoasa, pentru ca nu mai gustasem asa ceva, dar merita testate fiecare aroma in parte.


Citește continuarea »

Ma uit de cateva zile la PaprikaTv. Sunt putine emisiuni tv care imi plac, la loc de frunte sunt science/medical, travel si culinar.
Ce ma amuza foarte tare e cum se straduiesc unii sa faca emisiune culinara dar nu pot depasi stadiul de informare. Pentru ei conteaza sa fie blatul de lucru curat, sa aiba uniforma scrobita si sa nu cumva sa se manjeasca de sos. Nu contest ca sunt buni bucatari, dar emisiunile astea asa scortoase nu le fac nici francezii, care sunt foarte stricti in bucatarie. Pasiunea trece prin ecranul tv :d

jamie oliver

Jamie si multi altii care fac spectacol de televiziune din gatit pun pasiune in tot ce fac. Am vazut o emisune a lui Jamie despre fasole si am ramas salivand, am mers sa gatesc si eu fasole desi nu-mi amintesc sa fii gatit anul asta si la noi in casa nu manca nimeni :d Nu mai vorbesc de faptul ca totul incepea in gradina, nici nu am observat ce frumoase sunt florile de fasole. Cand vine din pasiune totul merge firesc, dispare tracul si oamenilor le place ce vad, se relaxeaza si ei. Si, mai ales, daca intelegi de ce pui ceva si nu altceva in mancare gatitul devine mai usor si mai palpabil si pentru noi, muritorii de rnad, care nu avem stele Michelin dar vrem sa gatim si sa mancam.
Stiu ca multa lume detesta modul in care Jamie amesteca salata cu mainile sau altele asemenea, dar zau daca as putea gati cu manusi si cu penseta in mana. Toate ar avea gust de medicament si m-as teme sa respir sa nu alterez probele de mancare. Daca nu simti aromele ce rost are sa le mai adaugi in mancare?
Bine, am vazut si vedete autohtone care erau foarte hotarate sa mamance sanatos si incercau sa ne convinga cum ca pastele fierte la microunde sunt o mancare sanatoasa, dar m-am amuzat copios.

Imi place initiativa Paprika dar in ce priveste bucatari romani ar trebui sa mai caute. Oare cum de nu-l au pe Adrian Hadean, care numa’ daca te uiti la pozele facute de el in timp ce gateste te-a convins 😀

Sursa foto