Am primit cu drag invitatia de a scrie despre lucrurile neterminate, cu ocazia inaugurarii Muzeului Pasiunilor Neterminate cu sprijinul Rom.

Trebuie sa marturisesc de la inceput ca nu-mi plac lucrurile neterminate.Ceea ce nu inseamna neaparat un lucru bun. Trag de mine sa termin lucruri, chiar daca uneori descopar pe parcurs ca nu erau ce imi doream. Nu am liniste pana nu termin o carte pe care am abandonat-o candva, chiar daca poate nu-mi mai e pe plac. Bine, daca imi displace cu totul si nu ma mai gasesc nimic de interes renunt, altfel trag de mine pana la final. Insa cel mai des abandonez sportul. Incep cu entuziasm, reusesc sa trec de febra musculara si rezist o saptamana, doua trei, o luna. Cel mai mult am rezistat un an de aerobic. Dupa care am renuntat usor usor. Scuzele sunt la tot pasul si e atat de simplu sa le gasesc.. Azi sunt prea obosita, maine nu am timp, sa astept si o prietena si iata ca deja se face saptamana de cand nu am mai facut. Apoi e mai greu sa ma reapuc, ma asteapta febra musculara de inceput si aman si mai mult.. E un cerc vicios nemilos care ma chinuie de multa vreme. Cel mai mult ma enerveaza ca, pe langa beneficiile medicale pe care le cunosc foarte bine, chiar imi place starea pe care o am cand si dupa ce fac sport iar noul meu program de fitness are o gama variata si nu ma lasa sa ma plictisesc. Si totusi sunt propriu meu dusman si nu pot sa-mi apar interesul deloc in aceasta privinta.

Similare:  Micul Paris saluta Parisul

 

Voi aveti pasiuni neterminate? Va deranjeaza ca nu le-ati terminat sau e tot timpul loc pentru pasiuni noi? Raspunsurile voastre si-ar putea gasi loc in Muzeul Pasiunilor Neterminate, asa ca as fi foarte bucuroasa daca ati putea raspunde 🙂

Multumesc!

taguri, ,

    5 Comentarii


     

  • Claudia a comentat...


    hm, intelesant subiect. mie chiar nu-mi place sa las lucrurile neterminate. mai ales lucrurile care-mi plac. pentru ca daca nu-mi plac, nici nu ma mai gandesc la ele, ies pur si simplu din minte. insa sunt si destul de rabdatoare. adica fac planuri de mare intindere si chiar daca acum ceva pare neterminat, acel ceva isi asteapta randul.
    cred ca pasiunile nu pot fi neterminate. cand ai o pasiune pai ori o ai, ori nu o ai :). ca daca nu reusesti sa te mobilizezi suficient si ai mereu sentimentul ca trebuie sa faci lucrul ala si te tot pierzi pe drum, eu zic ca nu e vorba despre pasiune,ci despre lucruri pe care simti ca trebuie sa le faci. pasiunile vin natural, doresti cu toata fiinta sa faci un lucru, iti face placere ori de cate ori faci acel lucru, esti in stare sa sacrifici alte lucuri pentru ele si nu exista sentiment de vinovatie
    poate ca sunt eu acum prea obosita sau poate ca sunt cumva limitata in a “vedea” subiectul, dar cred ca o pasiune te trage ca o ata dupa ea, existenta ta este calauzita si impregnata de particulele pasiunii si ca sa lasi o pasiune neterminata cred ca doar o boala, o incapacitate, o schimbare radicala in viata sau moartea te poat determina


  •  

  • liladoarea a comentat...


    Mda, poate, dar eu nu ma refer la acea pasiune care te mistuie toata viata. Cred ca poti sa ai mai multe pasiuni, si sa nu gasesti motivatia necesara pentru toate sau macar la un moment dat.


  •  

  • Razvan Moraru a comentat...


    Ma apucasem de un curs de ceramica si olarit in UK dar am revenit in tara si nu am unde sa merg in orasul meu sa practic in continuare. Asa ca m-am reintors la citit beletristica!


  •  

  • liladoarea a comentat...


    Multumesc pentru comentariu Razvan. Sper sa gasesti o metoda prin care sa nu abandonezi pasiunea pentru ceramica!


  •  

  • Claudia a comentat...


    eu am vb strict despre ce mi-a inspirat mie titlul 🙂

Leave a Reply









Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.