Bistro Lila

gard de toamna

Trecem prin perioade tulburi, si suntem foarte stresati. Ca si saptamana trecuta insa si weekendul acesta am avut parte de o oaza de relaxare, neasteptata. Uitam prea des de bucuria lucrurilor simple si la indemana.

catina

Am colindat pe dealuri, am cules mere, prune, pere, flori. La catina ne-am multumit sa o admiram de la distanta. Chiar si asa m-am ales cu un tep in talpa, dar a iesit fara probleme. As vrea mai des sa ma intep intr-un astfel de loc. 🙂

Nu exista fructe mai savuroase decat cele culese de tine din copac. Ma bucur ca au inteles asta si pustii mei, chiar daca sunt mici. Ei oricum isi doresc o gradina a lor.

catina si scoruse

Pana si sperietura cu masina care nu mai vroia sa plece am depasit-o mai usor in acel capat de lume 🙂

la cules

oi in livada

Bunicii nu mai sunt. Dar i-am simtit prezenti acolo, intampinandu-si stranepotii. Stiu ca s-au bucurat si s-au jucat cu noi printre firele de cicoare si piciorul cocosului. Pe bunica parca o vedeam in poarta cum ne mangaia cu privirea. Acolo statea de obicei sa nu ne piarda din ochi.

Incredibil cata liniste si relaxare in gradina bunicilor! Pacat ca ajungem tot mai rar!