Prima zi de munca pe 2011 – prima vizita la urgente. Nimic grav, am luat o tranta sanatoasa, m-am aparat cu mana si iata-ma cu o umflatura urata si o durere pe masura. De fapt, in primele minute nu am mai simtit mana, nu o puteam misca. Incet incet incepe miscarea si, implicit durerea. Dupa alte 2 ore in zapada, de-mi parea ca devenisem decorul din parc,, ma hotarasc sa merg la urgente, sa vedem ce si cum.
Surprinzator doar drumul a durat foarte mult, din cauza zapezii si a conducatorilor auto. Odata ajunsa acolo in 20 min cred ca avem si interpretarea radiografiei. Oameni tineri medicii, care nu erau plictisiti de viata sau de meserie – incredibil pentru Romania zilelor nostre . Erau si sectii unde era aglomeratie mare, ma pregatisem sufleteste sa ma asez la coada. “Cate persoane sunt la coada in fata ta?” ma intreba Dan cand eu eram aproape gata. ” Sunteti aproape sanatoasa, mutati verigheta pe cealalta mana ca s-ar putea sa vi se umfle rau mana aceea”. Bandaj, unguent antiinflamator si in cateva zile e gata.
Pana la urma tot omul sfinteste locul. Daca e ceva ce-mi doresc de la anul acesta atunci imi doresc sa intalnesc cat mai multi oameni de acest gen. Evident, nu la urgente, ci oriunde voi merge. Ceea ce va doresc si voua!