Cursurile extrascolare sunt un subiect controversat printre parinti. Ca-n orice domeniu cei ce sustin extremele sunt ferm convinsi ca detin adevarul absolut: unii le refuza in totalitate, sa nu streseze si oboseasca micutii, altii isi inscriu micutii la toate cursurile posibile de nu are timp saracul copil nici sa doarma suficient.
Copiii nostri au multa energie de consumat, multe lucruri de descoperit prin joaca si de cele mai multe ori programul nostru nu ne permite sa ne jucam cu ei atat cat ar fi nevoie, sa practicam un sport impreuna si multe altele asemenea. Sigur ca daca posibilitatile sunt reduse ne multumim sa-i stim in primul rand in siguranta si restul cum s-o putea. Dar cand oamenii nu se descurca foarte greu e trist sa vezi cu cate prejudecati vin cand e vorba de cursurile pentru copii. “De ce sa o duci la dans, vrei sa o pregatesti de pe acum pentru dansul la bara?” – m-a apostrofat de curand o bunica ce are grija de nepotelul ei, la scoala si in timpul liber. Recunosc, m-am blocat. M-as fi asteptat la raspunsul asta cu ani in urma, poate 15-20, si nu in Bucuresti. A fost ca un dus rece, poate pierdusem contactul cu realitatea.
Cred ca e foarte bine pentru copii sa practice un sport,ca sa se dezvolte armonios si sa-si consume energia, si, daca nu se poate, macar dans si/sau karate. Sigur, daca sunt si ei de acord, departe de mine ideea de a-i duce cu forta, sunt sigura ca se poate gasi ceva in acest sens pentru orice copil. Mara a facut dans si karate la gradi, in continuare isi manifesta interesul pentru dans si daca reusesc sa ii gasesc undeva sa se incadreze in programul nostru si sa ne placa o voi duce cu drag, incercand sa-mi sterg din minte ce mi-a spus bunica respectiva.
Va spuneam ca Mara a tot fost la ateliere/cursuri de teatru sau arta dramatica pentru copii, la Ion Creanga, Calea Victoriei, la afterschool si acum la itsybitsy.ro . Departe de mine ideea de a-i baga pe gat actoria. Vreau sa o ajut sa descopere cat mai multe ca sa aleaga singura in cunostinta de cauza, insa nu din acest motiv merge la astfel de ateliere. Imi place cum se joaca, se implica si se dezvolta in asftel de situatii. Invata jocuri amuzante, face tot soiul de exercitii de dictie, de memorie (unele le mai jucam si acasa, evident, sunt niste idei de joaca foarte bune) , isi foloseste imaginatia din plin si imi place cum creste astfel. Scapa de timiditate, invata sa se exprime mai usor, isi face multi prieteni. Nici vorba sa o oboseasca, sa o epuizeze si sa o streseze cumva. Iar frecventa a fost in general o data pe saptamana, doar cele de acum sunt zilnice, pana incepe scoala.
Nu pot sa nu mentionez si atelierele din Tara lui Andrei, de Fun Science si exporarea padurii, de care copiii au fost fascinati si au sorbit fiecare cuvant, atat al Savantelor Trasnite cat si al baietilor de la outdoor. Cu siguranta le-a placut si e timp castigat timpul petrecut impreuna.
Mai nou va trebui sa ne pregatim si la engleza, dat fiind testul de la sfarsit de clasa a 4 a care ne asteapta. Vom vedea cum rezolvam si problema asta, deocamdata suntem in cautari.
Este esential sa nu obosim copiii de aceea programul ramane foarte aerist. Dar trebuie sa le gasim noi si noi preocupari, eventual sa le alimentam pe cele care exista si merita incurajate. Copiii au nevoie de astfel de activitati sa ii ajute sa screasca, sa se descopere, sa descopere lumea si altfel decat ii putem invata noi. Nu-i obosim daca le lasam si timp liber si daca nu-i ducem cu forta la activitati care nu le plac. Tocmai vorbeam cu o mamica foarte convinsa ca a procedat excelent cand, in clasa intai, a intrerupt si pianul, si dansul, si orice activitati extrascolare, ca sa nu oboseasca fetita, o fetita plina de energie pe care am cunoscut-o nu demult si care avea nevoie evidenta de a-si consuma energia cumva.”Are timp sa se zbantuie cand va fi mare, acum burta pe carte”- mi s-a spus.
Sunt multe de spus, fiecare procedeaza cum considera, dar poate e bine sa cunoastem putin un lucru inainte sa-l excludem din start.

tags, , , ,