Desi iubesc ciresele nu am facut pana acum prajituri cu ele. Le preferam proaspete, foarte rar vreo dulceata in clatite. Dar anul asta am fost cu copiii la bunici, la cirese. Sa stai in ciresul incarcat sau sub el nu se poate compara cu nimic in lume. Nu te poti opri din mancat si nici din cules. Asa ca fara sa vrei galeata de langa tine se umple cu cele mai proaspete cirese din lume si cele mai gustoase, chiar daca nu sunt asa dolofane ca cele de la piata. Asa ca nu am mai putut sa ma fofilez si a trebuit sa fac si prajituri cu ele. Si daca tot e vacanta nu se putea sa gatesc altfel decat cu copiii. Am gasit o reteta foarte usor de facut , mai putin partea cu scos samburii. Bine, cu o ustensila de scos samburi mai rasarita probabil s-ar fi descurcat mai usor si copiii, eu am scos samburii cu ajutorul unei furculite si a durat ceva pana am terminat. Dar odata termina operatiunea asta restul a fost floare la ureche.
Am folosit 500 g cirese fara samburi, 380 g faina, 200 g unt, 3 oua, 200 g zahar, 1 praf de copt, 2 linguri zeama de lamaie, 200 g iaurt, un praf de sare.
Dupa ce am pregatit cu Mara ingredientele restul a fost floare la ureche. A mixat ouale cu zaharul si praful de sare, apoi a adaugat iaurtul, zeama de lamaie, faina si praful de copt.
A turnat compozitia in tava de la aragaz, a nivelat-o cu o spatula, apoi a asezat ciresele.
Cam 30 min la cuptor, la 180 de grade, apoi 30 min pentru racire, si gata.
Zeama de lamaie face o treaba excelenta, iar daca preferati visinele cu atat mai bine, folositi-le.
Prajitura e foarte buna, fina, o prefer clasicului pandispan, care poate fi cam uscat. Un praf de zahar pudra vanilat ar fi desavarsit minunatie de prajitura. Iar satisfactia ca a facut singura prajitura e de nepretuit.