Iata ca am implinit un an. Da, simt ca amandoi am implinit 😀 A fost un an greu, obositor, dar atat de frumos! Desi Andrei nu va mai fi nicodata bebe perioada asta nu ne-o poate lua nimeni. La fel cu fiecare clipa petrecuta impreuna. Cand realizezi cat de unic e fiecare moment din viata parca totul capata alta valoare.

Anul trecut, exact la ora asta Andrei avea deja cateva minute.Si ce grabit a fost sa vina pe lume. Probabil are atatea de facut incat  se grabea sa aiba timp de toate. Mara nu a fost atat de grabita, a avut nevoie de un mic imbold ca sa fie cu noi. Nu ca as face diferente intre copii. Fiecare e special, unic in inima mea, si nimic nu se poate intampla ca sa schimbe asta.

Nu sunt o maestra a cuvintelor asa ca nu pot zugravi pe deplin starea speciala in care ma aflu. Probabil e un lucru comun, toti parintii probabil simt ce simt si eu, insa nu pot sa nu consider speciala relatia noastra. Gata, devin prea sentimentala si nu e bine.

Deocamdata sarbatorim si prima maseluta, care nu prea ne lasa sa dormim noaptea dar e bine venita.

😉