Pentru ca frigul ne indeamna sa folosim cuptorul mai des 🙂 (ce scuza frumoasa) zilele astea am facut gogosi coapte in cuptor. Motivul e simplu, stam departe de prajeli, pana si chiftelele sunt mai bune la cuptor, asa ca de ce n-ar fi bune si gogosile neprajite? Copiilor le plac gogosile dar a trecut ceva vreme de cand n-am mai facut, asa ca tare s-au bucurat sa se joace cu aluatul dar si sa le manance 🙂 .

Reteta am luat-o de aici si o sa mai fac cu siguranta. Nu e complicat deloc, mi-a fost mai greu pana am inteles la ce grosime trebuie intins si taiat aluatul si mai ales sa fie toate de aceeasi grosime, dar asta te invata experienta – vazand si facand.

Sarcinile au fost bine impartite din capul locului. Mara m-a ajutat sa fac aluatul si l-a tot pazit pana a crescut, Andrei m-a ajutat sa le tai si sa le pun in tava si a facut foarte multe poze in timp ce le pandea la usa cuptorului sa se coaca.

Procedeul e simplu: amestec ingredientele lichide, apoi adaug  zaharul, drojdia si faina. O singura obiectie am, si sper sa tin minte pana data viitoare – laptele se pune caldut pentru ca aluatul sa creasca mai repede, altfel avem ceva mai mult de asteptat.

Am adaugat si un plic de zahar vanilat, si asta pentru ca nu le-am mai dudrat cu zahar pudra amestecat cu zahar vanilat. Sigur ca se poate foarte bine si fara, asa am simtit eu ca trebuie.

Hartia de copt m-a ajutat foarte mult, nu a fost nevoie de adaos suplimentar de ulei si gogosile s-au copt uniform (cuptorul a fost de un real ajutor). Am folosit ulei doar pentru a intinde mai usor aluatul, nu a fost nevoie sa ung tava sau gogosile pe deasupra.

Primele 2 tavi nu mi-au iesit, si asta pentru ca am intins aluatul foarte subtire. Am obtinut ceva asemanator unor biscuiti, dar la ceai se potrivesc si ei.

Dupa 10 min la cuptor s-au rumenit prea mult, insa nu pot sa zic ca s-au ars.

Am remediat rapid problema, am intins aluatul mai gros si ne-am distrat cu stelute de data asta.

Au fost gata in mai putin de 10 min.

Pentru primele am ales un gem de afine si s-au epuizat rapid din farfurie.

Abia acum mi-am vazut cuptorul la lucru. Am de la inceputul anului aragaz cu cuptor electric, nemultumita fiind de fostul meu cuptor pe gaz care imi parlea mancarea, indiferent cat de mica era flacara. Presiunea gazelor fiind prea mare imi strica toata munca, lucru care m-a facut sa ma gandesc la unul electric. Mi-a luat ceva sa invat sa-l folosesc, inca mai studiez, dar mi-a placut cum a copt gogosile uniform, rapid, fara sa fie nevoie sa le intorc sau sa am alta grija decat cea a ceasului, care trambiteaza destul de tare, trebuie doar sa nu uit sa-l setez corespunzator, poate chiar cu 1-2 min mai devreme, ca sa ma asigur.

Pentru urmatoarele am facut, la cererea copiilor, un sos de ciocolata. Am topit ciocolata, cam 60 de grame, impreuna cu aceeasi cantitate de unt si 2-3 linguri de miere. Mierea era necesara pentru ca ciocolata noastra neagra cu 70% cacao avea nevoie de mai mul dulce 🙂

Gogosile coapte sunt o varianta mai sanatoasa fata de gogosile clasice prajite pe baie de ulei, asa ca merita incercate. Si sunt foarte gustoase, copiii dar si adultii le adora 🙂

Sa aveti pofta!

 

 

taguri, , , , ,

    2 Comentarii


     

  • Carmen Tobias a comentat...


    Ti-au iesit tare dragute!

    Totusi, data urmatoare iti recomand sa le lasi la crescut dupa ce le tai, ca sa nu fie atat de subtirele 🙂


  •  

  • liladoarea a comentat...


    Multumesc!
    Deabia la final am reusit sa le fac mai dolofane, si asta in primul rand ca am intins folie prea mult. Le-am lasat eu sa creasca dar chiar daca era cald in casa mai mult nu au crescut. Pentru ca in interior s-au copt foarte bine cred totusi ca au crescut suficient, totul se rezolva taca intindeam aluatul in strat mai gros.

Leave a Reply









Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.