M-am saturat de atatea polemici pe teme educatiei. E un subiect foarte important pentru mine, insa oriunde ma uit toata lumea stie sa-ti explice cum sta treaba, cum ar trebui sa facem si cum nu avem nici o sansa, insa ideea care nu razbate e aceea cu oameni care chiar fac ceva. Oameni care chiar misca ceva, in patratica lor, chiar si in educatie, exista. Mara e la o scoala de cartier, unde in clasa a 5 a dupa primul trimestru exista o singura medie genarala de 8.49, marea majoritate fiind peste 9. Stiu, notele nu reflecta cu adevarat cunostintele si nivelul de pregatire, dar, pe langa note vin si rezultatele la concursuri si olimpiade scolare, calificarea la olimpiade nationale si situarea in clasemente fruntase nationale, semne ca nu stam chiar asa rau. Nu stiu cati elevi lucreaza la clasa din gazeta matematica, dar la o scoala de cartier se face asta.
Citește continuarea »
Pentru că trebuia să-mi stea puțin în gat pauza de fromage avec rosé, de care nici n-am mai apucat să mai povestesc, am primit un mărțișor mai special anul aceasta, greu de uitat și mai ales foarte greu de îndurat: o urticarie înfioratoare imbogațită cu umflarea feței si a mâinilor. Distracție pe cinste! (Doctorița, la întrebarea mea despre cum aș putea să fiu contagioasă cumva, pe vremea când nu aveam nici un diagnostic, îmi spune relaxată: “N-aveți nici o grijă! Vă veți distra singură cu asta!” ) Practic aș fi câștigat cu brio rolul lui Frankenstein, ce interpretare memorabilă mi-ar fi ieșit! Și dă-i cu spaima, dă-i cu nervi, până la urmă am ajuns unde trebuie si am luat frâiele in mâini și iată-mă-s vitează încă după așa o luptă. Și, pânâ la urmă, noroc cu spaima că altfel greu de crezut că m-ar fi convins cineva vreodată să trec la un regim atat de imposibil : pâine fară sare, brânza de vaci (da, de veci), carne de vită fiartă și ceai de mușețel. Fără pic de sare, dacă se poate (are si apa destula sare). Și, bineințeles, fără pic de condimente sau orice altceva care nu a fost enumerat mai sus! (A, aveam voie și orez dar doar fiert și atât chiar nu pot sa inghit.) Hai o zi, două, dar iată că după o saptămână tot mai am de luptat..
Citește continuarea »