Pentru ca am mai scris despre cartile copiilor nu ma pot abtine sa nu va spun despre noile noastre descoperiri – Povestile muzicale de la Adevarul.  Nu avem decat Mozart si Chopin dar cautam sa luam toata colectia. Povestile sunt foarte amuzante si ii atrag pe amandoi, atat la 5 cat si la 9 ani.  Autoarea Cristina Andone a reusit sa-i prezinte pe muzicieni intr-o maniera nemaipomenit de  atractiva. Parca si mie mi-ar placea sa am o plapumioara din puf de papadie, sa scot din dulap oricand am nevoie borcanele cu dulceata de zambete sau sos de topaiala, sa zbor in vis cu calutul meu sau altele asemenea  🙂  . Citim povestea, comentam si analizam ilustratiile, toate in timp ce ascultam muzica.

Un prilej bun sa ne imprietenim si cu muzica lor, si cu povestile si cu personajele minunate. Le recomand cu drag!

 

P.S Daca tot suntem la capitolul descoperiri Mara a prins drag de povestile clasice in editii bilingve, romana -engleza, lucru care nu poate decat sa ma bucure. Si sper ca nu-i va trece prea curand interesul 🙂 .

Sambata mi-am facut curaj si am ajuns cu copiii la Gaudeamus. Am avut nevoie de curaj pentru ca experientele trecute cu copiii la Gaudeamus n-au fost foarte placute. Asa cum era si normal, Andrei a obosit rapid, cu greu razbateam prin aglomeratie cu el in brate, Mara nu se lasa nici ea mai prejos, si chiar daca am reusit sa luam cartile pe care le aveam in vizor mi-am spus ca o sa caut altfel de reduceri la carti, fara nebunia unui targ. De data asta am mers direct la atelierul de lectura organizat de BOKO – Copiii iubesc lectura, unde cu bomboane, carti, o poveste foarte antrenanta si persoane iubitoare de copiii si de povesti n-au simtit nebunia targului, au intrat in lumea lui Arik si au ascultat cu sufletul la gura nazbatiile lui Arik in lectura autoarei Ioana Nicolaie.

Foarte buna initiativa Boko, o sa participam la atelierele de lectura care se vor muta la Libraria Mihail Sadoveanu. In decembrie cel care le va citi copiilor va fi chiar Mos Craciun, asa ca sunt convinsa ca micutii vor fi fascinati. Chiar daca si Mara si Andrei iubesc deja lectura si cartile cred ca le va fi benefica participarea la ateliere. Vor afla povesti noi, vor intra intr-o atmosfera de poveste si setea de lectura va creste, sunt convinsa.
Read the rest of this entry »

Ma bag si eu in seama la o leapsa pentru ca e un subiect care ma intereseaza foarte tare. Bineinteles ca ne-am dori sa-i vedem pe copiii nostri citind cat mai mult si sigur ca daca stam cu mainile incrucisate si asteptam sa-i apuce cheful cred ca vom avea o mare dezamagire.
Eu pot sa vorbesc pentru copii relativ mici, Mara are 7 ani si jumatate. Pentru copiii mai mari cred ca e putin diferita abordarea.
In primul rand copiii sunt tentati sa-i imite pe adultii din jurul lor. De aceea cred ca e important sa te vada citind, sa stie ca iti place sa citesti si sa fie si el tentat sa afle ce e asa interesant la o carte. Dupa ce ii trezesti interesul trebuie sa gasesti carti portivite cu varsta si care sa-i placa intradevar. Nu e obligatoriu sa-i placa aceleasi carti care iti placeau tie la varsta lui sau care plac altor copii de varste asemanatoare. Si, ca in orice abordare a copiilor, cel mai important e sa fii perseverent si sa ai rabdare. Nu-l atrage cartea propusa de tine gasesti alta, o va citi si pe aceasta mai tarziu, cand va fi mai deschis.
Mara a indragit de la 2 ani carti de genul: Primele mele 1000 de cuvinte, apoi sa invatam culorile, formele, ceasul. Evident ca la inceput doar le-a admirat, ma intreba de fiecare desen, uneori de nenumarate ori, dar a ajuns sa le “citeasca” singura si sa fie foarte mandra de asta. Au urmat carti de povesti foarte scurte si foarte ilustrate, carti de povesti cu abtibilduri in locul unor cuvinte, aceste fiind foarte utile in diferite etape. La inceput ii citeam eu povestea si ea lipea abtibildurile in locurile corespunzatoare, mai tarziu, dupa ce a invatat sa citeasca ii era usor sa citeasca de aici, fonturile erau mari si unele cuvinte erau ilustrate, deci mult mai usor pentru ea. Si cartile mici de povesti, care aveau atasat un animalut (tin minte un purcelus si un cal, de plus, ce scoteau capul prin pagini) au atras-o. La inceput se juca cu animalutul in timp ce-i citeam eu povestea, mai tarziu era foarte bucuroasa ca poate ea sa citeasca singura povestea respectiva, pe care o cunostea in mare masura.
Si cartile cu activitati pentru prescolari i-au placut, chiar daca acestea sunt mai mult caietele copiilor decat carti, tot e un bun punct de plecare pentru cartile de mai tarziu.
Si cartile de povesti si cu imagini de colorat au fost foarte utile. Mai coloreaza dar o intereseaza si firul povestirii, a revenit la ele cand a invatat sa citeasca si ii place sa-i citeasca lui Andrei (3 ani), chiar daca acesta o mai necajeste si, neavand rabdare prea mult timp, ii mai trage de carte, mai incearca sa o mazgaleasca, dar nici ea nu renunta cu una cu doua 🙂
In clasa intai, prima carte mai mare pe care a citit-o integral a fost Sahul pentru copii, o carte mare, gen album, foarte ilustrata si cu fonturi prietenoase. Nu am fortat-o sa citeasca aceasta carte 🙂 Ne tot baraie sa jucam sah cu ea si ii tot explicam ca mai are de invatat, cand a vazut cartea in magazin a indragit-o si i-am luat-o, convinsa fiind ca o sa i-o citesc eu. Dar am vazut ca se poate si altfel. Aveam o intelegere: ea citea o pagina si apoi eu una, sau chiar doua. Si a citit-o si recitit-o integral 😀

Micul print

A mai citit Micul print, nu cu aceeasi pasiune ca la cartea de sah dar a citit-o 🙂 Si povestile lui Andersen le-a citit, in mare parte.Degetica e favorita ei, a citit-o in diferite editii, la inceput cu multe ilustratii si mai putin text, dar a ajuns si la varianta integrala. Si Peter Pan, cartea favorita a lui Andrei, a citit-o, dar in varianta Adevarul.
Ca tema de vacanta are, printre altele, sa citeasca o carte cu povesti foarte scurte – 1-2 pagini pentru o poveste, Mai spune o poveste parca se numeste. Ii place si parca o citeste in joaca.
Sunt convinsa ca alti copii de varsta ei au citit mai mult dar fiecare copil are stilul sau si nu vreau sa o fortez prea tare si sa transformam cititul, care acum este o placere, intr-o corvoada sau chiar pedeapsa.

Voi cum ati procedat cu copiii vostri? Nasica, voi ce cititi?:)

Sursa foto

Later edit: Au raspuns foarte frumos la leaspa si alti parinti: aici si aici.

Daca ati scris pe tema dati-mi un semn, va rog. Multumesc!

Daca v-ati plictisit deja de clasicele povesti pe care le cititi copiilor vostri nu strica sa incercati povestile de lui Jester . Ai mei au fost incantati atat de povesti cat si de plansele de desenat. Deja Jester e prietenul lor si asteapta cu placere seara sa mai citim inca o data 🙂

Am ajuns in scurta vacanta la Caracal si, in special la teatrul de curand redeschis. La invitatia nasicai am vazut cu Mara Prostia Omeneasca – Teatrul National Marin Sorescu din Craiova. Sala arhiplina, chiar daca era a doua reprezentatie din ziua respectiva. Ne-a placut foarte mult spectacolul, evident si sala 🙂
Multumim,nasica .

Teatru Caracal

Later edit: Am cumparat si Povesti de Ion Creanga cu Prostia Omeneasca din Colectia Cartea de acasa, deabia astept sa i-o citesc Marei.


Iata ca am ajuns si la Fabrica de povesti, asa cum ne propusesem.Azi atelier de martisoare -felicitari de 1 Martie. Amuzant pentru copii, emotionant pentru mamici, la final 🙂


Read the rest of this entry »