Orice vacanta se sfarseste.. Raman amintirile.
Am avut privilegiul sa stam o saptamana la Valisoara de Alba, in cabana unor oameni iubitori de frumos, cu mare atentie la detalii, niste artisti. Poate nu degeaba au organizat si o tabara de arta aici, cu ceva vreme in urma. In locul traditionalelor coarne de cerb sau de capre sau al pasarilor impaiate prezente in mare parte din cabanele pe care le-am vizitat aici ne intampinau la tot pasul tablouri si sculpturi realizate chiar aici, la Valisoara.
Confortul de acasa nu ne-a lipsit deloc, unde mai pui ca am avut si piscina, spre bucuria copiilor si a noastra. Curtea generoasa ce se sfarsea in parau a completat rasfatul pentru plamanii si urechile noastre imbacsite de oras.
Drumul de acces e intr-o stare jalnica, doar suntem in Romania, din Aiud 15 km spre Buru.Accesul la cabana se face chiar prin parau, timp de 1-2 min, spre disperarea noastra si bucuria copiilor.
Nu am facut foarte multe trasee, dar am apucat sa vedem cate ceva: cetatea Alba Carolina m-a impresionat cel mai mult, pentru ca eram obisnuita ca in Romania astfel de obiective sa zaca in ruina acoperite de buruieni, cetatea Aiud, la Ramet nu am ajuns pana la manastire pentru ca am sarit unul din indicatoarele care ne anunta ca nu e acela drumul cel bun, pentru masina, Cheile Valisoara spectaculoase .
Am apucat sa culegem si sovarf si sunatoare, ca sa ne mai detoxifiem si acasa:)
Important e ca ne-am incarcat bateriile sa ne ajunga macar pentru o vreme de acum incolo.
Desi am avut mai multe emotii cu bebe in vacanta, cele mai multe peripetii le-am avut cu Mara(4 ani si jumatate).