Bistro Lila

Pentru ca frigul ne indeamna sa folosim cuptorul mai des 🙂 (ce scuza frumoasa) zilele astea am facut gogosi coapte in cuptor. Motivul e simplu, stam departe de prajeli, pana si chiftelele sunt mai bune la cuptor, asa ca de ce n-ar fi bune si gogosile neprajite? Copiilor le plac gogosile dar a trecut ceva vreme de cand n-am mai facut, asa ca tare s-au bucurat sa se joace cu aluatul dar si sa le manance 🙂 .

Reteta am luat-o de aici si o sa mai fac cu siguranta. Nu e complicat deloc, mi-a fost mai greu pana am inteles la ce grosime trebuie intins si taiat aluatul si mai ales sa fie toate de aceeasi grosime, dar asta te invata experienta – vazand si facand.

Sarcinile au fost bine impartite din capul locului. Mara m-a ajutat sa fac aluatul si l-a tot pazit pana a crescut, Andrei m-a ajutat sa le tai si sa le pun in tava si a facut foarte multe poze in timp ce le pandea la usa cuptorului sa se coaca.
Read the rest of this entry »

Pentru ca n-am mai facut de ceva vreme nici o prajitura cu ciocolata am reusit sa fac negresa dupa reteta de aici. Nici negresa fara grasimi nu am mai facut de multa vreme, ar fi cazul sa o mai fac.

Procedeul e simplu. Am folosit migdale decojite in loc de nuci dar data viitoare voi folosi stafide, eventual inmuiate in rom 🙂
Read the rest of this entry »

Ar fi potrivita denumirea de salata de iarna dar merge foarte bine in orice anotimp. Recunosc, prima data am mancat-o cu maioneza dar de atata vreme nu ma mai ating de maioneza si salata asta e din ce in ce mai buna 🙂

Salata se face foarte simplu, maruntirea fructelor si legumelor este ceva mai migaloasa. 
Read the rest of this entry »

De putina vreme am poposit pe blogul Oliviei Steer si am ramas fascinata de maiestria cu care Olivia foloseste cuvintele pentru a ne impartasi retetele ei favorite. Blogul adaposteste retete literar-culinare si iata ca nu am rezistat sa nu incerc cateva, chiar daca nu ma vad in stare de a rezista cu un regim alimentar exclusiv fara foc 🙂

Am inceput cu ceva foarte usor, merele lui Praslea cel Voinic 🙂 Reteta se pregateste foarte usor, e nevoie de ceva timp (2-3 ore) pentru inmuiat caju, un mixer pentru preparat crema si de ingrediente simple: mere, caju, lamaie si miere.
Read the rest of this entry »

-Mami,  pot sa-mi fac petrecerea de ziua mea  la X ( unde si-a serbat ziua o colega si a costat de 4 ori mai mult decat petrecerea oricarui alt coleg din clasa)?

-Da, Mara, daca asa vrei tu. Dar daca as avea o propunere pentru tine, mai interesanta?

-Spune-mi, spune-mi repede!

-Nu vrei sa o serbam la fel ca ceilalti colegi ai tai, iar diferenta de bani o folosim pentru o vacanta. De exemplu in Franta?

-Super super. Cand plecam in vacanta? Daca e nevoie eu nu mai vreau petrecere, vreau in vacanta!

-Nu e nevoie. Trebuie sa ai petrecere, ca toti copiii. SI facem planuri de vacanta din timp 😉

 

Pentru ca n-am mai gatit praz de ceva timp am luat cand am fost ultima data la cumparaturi si l-am lasat in asteptare pana imi vine vreo idee. Astazi l-am curatat si pus la calit fara sa am idee cum voi termina 🙂 Partea alba de la vreo 5-6 fire de praz mai groase am taiat-o rondele si am calit-o in putin ulei pana s-a inmuiat si a devenit dulce dulce. Partea verde am pus-o la fiert pentru supa de la cina. 🙂 S-a rumenit putin apoi am adaugat o conserva de rosii in bulion, una de fasole boabe rosie, scursa de zeama si clatitta cu apa rece si una de ciuperci cu acelasi tratament. Le-am lasat sa cocoteasca cateva minute, am adaugat sare si un praf de curry si gata.

Nu arata extraordinar dar miroase atat de bine si e foarte bun 🙂

Sa aveti pofta!

Andrei inca nu a implinit 5 ani, mai are o luna, dar se observa o mare schimbare in interesele si preferintele lui, dupa cum e si normal. Pentru ca am povestit ce-l interesa la 4 ani va tin la curent cu noile pasiuni.

Este foarte atras de cartile cu jocuri ca Jocuri Amuzante Si Educative Pentru Prescolari, ii place foarte mult sa gaseasca diferentele, sa gaseasca drumul corect, sa socoteasca, insa nu e foarte dornic sa uneasca puncte, se plictiseste repede de asta inca. Asculta povestile cu atentie, raspunde la intrebari legate de povesti iar intrebarea din aceasta perioada este: mami, din ce se face iarba/usa/copacul, parfumul…. ? Am fost uimita cat de simplu i se pare sa adune si sa scada, numarand masinute si cauciucuri pe o carte cu prietenii lui Fulger/Cars, si interesat sa si scrie rezultatele. Cartile cu abtibilduri raman in top, cu greu rezista sa nu le lipeasca deja pe drumul spre casa dupa ce cumparam cartea 🙂 .
Read the rest of this entry »

tags, , ,

Desi admirasem de ceva vreme macarons am facut mai nou o pasiune pentru ele si nu ma las pana nu-mi vor iesi cat mai aproape de original. Pentru ca la noi fursecurile au obligatoriu unt si faina nu poti sa nu fii cucerit de macarons care ascund sub crusta o consistenta fragila si usoara care se topeste in gura. Desi nu-mi plac bezelele si nici fursecurile in mod special recunosc ca asta este o imbinare foarte reusita intre cele doua si multimea de variante de arome cu care se pot face e nemarginita. Chiar daca evit sa folosesc colorant alimentar cred ca macarons ma vor convinge sa o fac.

Dar sa revenim la experienta mea. Cele de mai sus sunt cumparate din Auchan si, cum au fost cumparate in punguta, cu greu au scapat cu crusta intreaga pana acasa. Dar sunt foarte bune si merita luate in seama daca vreti sa cumparati un desert usor, in sensul ca se topeste in gura. Dar daca aveti timp poate vreti sa le faceti acasa 🙂

Reteta de la care am plecat este aici. Descrie foarte bine procedeul de preparare. Crema nu mi-a iesit mai deloc, nu-s prea priceputa cu caramelul dar data viitoare voi incerca sa fac alt tip de crema si va tin la curent. Dar pana la crema cred ca m-am desucurcat bine.


Read the rest of this entry »

Pentru ca in timpul anului foarte multe spectacole pentru copii sunt la ore nepotrivite (ora 10 de luni pana vineri sau ceva de genul asta) mi-am facut planuri ca in vacanta de iarna sa ajungem mai des si la teatru. De papusi. Cu Andrei chiar n-am apucat sa ajung la teatru de papusi, noroc ca ii mai duce cu gradinita. Gasim o piesa excelenta, care il pasioneaza pe el in perioada asta, si sun sa facem rezervari. Nu se pot face rezervari, veniti in ziua spectacolului. Ne conformam, ce sa facem, si a treia zi de Craciun la 10 si un sfert suntem acolo. Piesa incepea la 11. Stam la o coada, micuta e drept, intram si ne punem pe asteptat. Incet incet sala se umple de copilasi dragalasi si nerabdatori. Si stam, si stam. Trece de 11, muzica in difuzoare, copiii din ce in ce mai nerabdatori, ca toti copiii. Pe la si un sfert suntem anuntati sa mergem acasa- un actor s-a imbolnavit si nu se poate tine spectacolul. Nimic de zis, oricine se poate imbolnavi, dar chiar s-a imbolnavit dupa ora 11? Nu se putea anunta sa nu mai pierdem atata vreme? Nu se putea anunta sa nu mai vanda bilete?

Am luat iar coada la rand, sa ne recuperam banii, si pe la 12 suntem si noi acasa, zgribuliti, tremurand, fara chef sa repetam experienta curand.

Stiu ca actorii sunt oameni si se pot imbolnavi oricand, ma asteptam doar la mai multa grija pentru spectatori si timpul lor, mai ales cand sunt asa micuti si dornici de teatru. Tot respectul pentru actori si munca lor, nu vreau sa minimizez eforturile pe care le fac, nici nu cred ca vina apartine actorilor.

Mi-am amintit de intamplare citind la nebuloasa . Asta ca sa nu ma mai plang de faptul ca la un teatru de papusi e nevoie de dispunerea scaunelor altfel decat la o sala de conferinte. Inteleg ca nu e posibil amfiteatru dar ce sa vada copiii care nu stau macar in prima jumatate a salii?

tags,

De data asta biscuitii pentru mos Craciun au fost biscuiti cu ciocolata si Mosul i-a apreciat foarte mult, ca si noi, de altfel 🙂

Iar de data asta seamana mai bine cu cei de la care m-am inspirat.
Read the rest of this entry »