Iata ca se pot comanda cadouri si jucarii si prin emag.ro. Iar oferta e foarte variata: de la Biciclete si triciclete ( cu centuri, casti, cotiere si genunchiere de protectie), Arta si indemanare (desen, pictura, origami), jucarii educative, chiar si cateva costume de carnaval,, trenulete, masinute, mobilier

Abia astept sa studiem pe viu oferta de la Jucarii stiintifice. Par destul de bine realizate, by National Geografic, si vom afla astfel cum functioneaza creierul uman, inima, ochiul sau cum sa construim o piramida din caramizi.

Pana si la Decor si vestimentatie avem cu ce ne distra: de la bratari de silicon in diferite forme amuzante, papuci de plaja, ochelari de soare, papuci de plaja, umbrele sau pusculite care mai de care mai haioase.

Revenind la categoria arta si indemanare in ultima vreme ne distram cu stampilute. Avem deja cateva dar oferta e impresionanta: Stampilute vehicule, Stampilute prietenie sau chiar Stampilute alfabet . Mi-au retinut atentia si Creioane pentru prichindei. Si poate ca e cazul sa ne jucam si noi cu Kit pentru olarit.

Sa nu uitam de Puzzle sau leagane si tobogane.

Succes la cumparaturi si distractie placuta!

Meli e o fetita de clasa a 3 a. E isteata, jucausa, ca orice copil de varsta ei. Nu si-a vazut mama de 2 ani, desi aceasta locuieste la o statie de tramvai distanta. Mama ei, la 30 de ani are deja 9 copii. Doar 2 dintre ei cresc cu ea, de restul nici nu-si mai aminteste prea bine, imprastiati prin tara pe la centre de protectia copilului.

La un an dupa ce nu a mai dat nici un semn de viata, cei de la centrul in care creste Meli i-au spus ca mama ei e la munca, in Spania, Italia, nu mai stiu exact. Atunci ea  a parut ca s-a mai impacat cu ideea, mai putine crize de furie, parea cat de cat fericita. Dar, intr-o zi, se intalneste pe strada cu o fosta vecina, care a recunoscut-o si i-a spus : ”vai, acum 2 minute a trecut si mama ta, nu v-ati intalnit?” Urmarea? Crize de furie, plansete, urlete, se inchide la ea in camera, nu mai are incredere in nimeni, vrea la mama..Tot echilibrul fragil de pana acum s-a naruit..

Cei de la centru i-au facut nenumarate vizite ”mamei” si au rugat-o, au insistat sa vina sa o vada din cand in cand. Ea promite ca v-a veni si-si cere scuze ca nu are ce cadouri sa-i aduca. Degeaba ii explica toata lumea ca fetita vrea sa-si vada mama, nu are nevoie de cadouri, inutile toate discutiile.

Inteleg ca se va modifica legislatia si va putea fi decazuta din drepturi..

Nu poti sa nu te ingrozesti cand te intalnesti cu asa ceva si cand afli ca aceasta femeie e iar insarcinata si isi doreste sa mai faca macar 2 copii..E nebunie sau doar nepasare si inconstienta?

Cu oarece intarziere am ajuns si cu copiii la un dentist pregatit sa lucreze cu copii. Si nu putem decat sa ne bucuram. Dupa a doua vizita avem deja maselute sigilate si un frumos colier la gat 🙂 Da, Mara care tipa ca din gura de sarpe cand ii spuneam ca i se misca suficient un dintisor car sa-i cada sau , si mai grav, sa-l legam cu ata , a coborat razand din cabinetul dentistului cu dintisorul la gat. Ma bucur foarte tare ca nu a capatat nici un fel de teama sau neplacere cu privire la dentist, spre deosebire de Dan, care si-a depasit teama de dentist la maturitate.

Mai avem de sigilat, poate si un aparat dentar dar suntem pe drumul cel bun, iar cel mai important este ca si ea colaboreaza foarte bine. Nu se mai intampla sa sara peste apa de gura sau ata dentara, se straduieste de fiecare data sa-si perieze dintii corect si nu mai inventeaza scuze, ca pana acum  – mi-e prea somn mami, ma spal maine .

Iar Andrei cu greu a acceptat sa plecam, prea ocupat fiind cu Nintendo cat timp era Mara pe scaunul dentistului.

In concluzie recomand http://www.de4kids.ro/ si va tin la curent 🙂

Am tot amanat sa scriu despre cartile preferate ale copiilor mei, dar am observat ca sunt oameni care cauta idei de carti, de cadou sau nu neaparat, in functie de varsta si preferintele copiilor. Andrei (4 ani) iubeste Pozna lui Jackie, de la edituracarteacopiilor.ro . O iubeste atat de mult cat merge sa o folosim si pe post de distragere a atentiei (inca), atunci cand e obosit sau nemultumit. Ii trece plansul numarand ursuleti sau ascultand povestea, pe care o stie pe de rost, se distreaza de fiecare data la ultima pagina, cand ajunge la ursuleti domind, pentru ca i-am spus ca el doarme ca nazdravana Jackie, deasupra paturii, si-mi arata cu mandrie -”asa dorm eu”.
Citește continuarea »

Dimineata geroasa, de martie. Andrei strange cu veselie punga cu martisoare pentru colegele sale. Are 4 ani si pregatim de o saptamana martisoarele astea. S-o descurca sa le imparta? Pentru doamnele de la gradi il ajuta tati, dar pentru colege le va imparti singur. Desi povestim si mesterim cateva dinainte dimineata tot ii veneau cateva lacrimi.
-Mami, vreau si eu un martisor, ca al Marei!
Citește continuarea »

Ce ne dorim de la copiii nostri? Cum sa duc un copil de 8 ani intr-o zi la evaluare la romana si pe urma sa alerg cu el prin oras sa ajunga si la consursul de matematica?( ma rog, inteleg ca sunt scoli unde putea merge la 9 la romana si la 11 la Arhimede. Cate concursuri intr-o singura zi? Si pregatirea?) Dupa care are oricum atelier la teatru. Ce credem ca sunt copiii astia? Oricat de buni ar fi sunt doar niste copii. Care e logica asta pentru care un copil nu poate merge la concursuri si la romana si la matematica? Au doar 8 ani, nu e cazul sa faca o fixatie doar pentru o materie, mai ales de la varsta asta.
Citește continuarea »

Nu stiu daca v-am povestit, la nasterea lui Andrei, in urma cu 4 ani, am recoltat celule stem din sange placentar. In urma cu cateva zile am primit un meil:

Click pe poza pentru marire.

recoltare celule stem

Asa ca, dragii mei, daca asteptati un copil sau cunoasteti viitori parinti dati-le de veste sa-mi lase un mesaj pentru a le putea transmite gift-cardul cu reducere de 10% pe care l-am primit.

In cazul in care vor fi mai multi doritori promit sa intreb in stanga si-n dreapta alte mamici care au primit acest tip de card pentru a-l pune la dispozitia celor care au nevoie de el. Contractul trecuie incheiat pana in 15 mai, deci nu trebuie sa nasteti pana in 15 mai, doar contractul trebuie incheiat inainte de aceasta data.

Despre avantajele recoltarii celulelor stem din sange planectar si multe altele in acest domeniu puteti citi la http://www.cordcenter.ro/

Lasati comentariul la acest post si va voi contacta!

Multumesc.

Azuga partie

Iata ca s-a intors din prima tabara, care s-a nimerit sa fie la ski. Ma bucur ca a mers, ea se bucura si mai mult. Si-a facut prieteni, s-a distrat, a invatat si cate ceva despre skiat ( stie sa se tina pe skiuri, a skiat cat de cat pe partia pentru copii incepatori), cu siguranta data viitoare va skia mai bine. Nu am trimis-o cu gandul de a face ski de performanta ci pentru a se distra cu cei de varsta ei. Ma bucur ca a invatat cate ceva, cu siguranta a mai crescut in tabara 🙂

Despre tabara si organizatori numai de bine. Ne cunoastem demult, chiar daca nu a mai fost in tabara pana acum. Au inchiriat o vila pentru copii, au venit si cu profesorul de sport, mancare ca acasa. Au mers si la patinoar, si la tubing (da, distractie mare la tubing), au dansat, au facut tae bo, au avut o vacanta plina.

Azuga


E drept ca am vorbit la telefon, in primele zile ceva mai mult, ca ne-a spus de multe  ori ca-i e dor, dar nu sa vina acasa, ci sa o vizitam (si pe Teo il viziteaza parintii), ca si-a ratacit niste manusi (care s-au gasit) dar per total vacanta a fost super si experienta ii va prinde bine cu siguranta. Speram ca Miss sa organizeze multe tabere de acum incolo, pentru ca vom merge si noi cu siguranta.

Romanii sunt foarte inventivi, arata foarte bine ski-trotineta asta :d

ski-trotineta

tags, ,

Recunosc, sunt o mamica fricoasa. M-am temut foarte tare sa las copiii in tabara, am reusit sa-mi inving teama abia cand Mara se apropie de 8 ani. Ma uitam cu oarece invidie la parinti  azi cand o urcam in tren. Din cei 15 copii din grupul ei mai mult de jumatate sunt gradinari, cativa si de 3 ani. Toata lumea se uita mirata la noi : de ce nu l-ati lasat si pe Andrei? Mai ca-mi parea rau ca nu l-am lasat, dar mi-am revenit repede. Andrei tocmai a facut o criza de plans si mi-am dat seama pe loc ca am procedat bine. Daca-l apuca o criza pe acolo cine sa mai sea dupa el?

Recunosc, genul asta de tabara e printre cele mai prietenoase cu putinta. 15 copii si 7 adulti, bucatarie proprie, adulti cunoscuti si de incredere, cu care Mara se stie de la gradi. Sper sa fiu la fel de incantata si dupa ce se intorc acasa. Sigur, merg la ski, patineaza, dar n-o sa am acum pretentia ca dupa 5 zile sa devina maestra. Pe mine ma intereseaza socializarea, adaptarea, independenta.

Deocamdata n-am vorbit decat de 2 ori la telefon 🙂 : mami, avem paturi suprapuse, dorm la etaj :d (mi-am amintit cum sunam eu din tabara, cu taxa-inversa :)) Si discoteca in fiecare seara 🙂

Vom vedea!

tags, , , ,

Cand auzi parinti vorbind de copiii lor uneori te umfla rasul. Sigur, ai mei sunt cei mai frumosi, cei mai destepti, cei mai cei. Cand experienta e a ta nu poti sa negi emotiile care te coplesesc uneori. Cum sa nu te cuprinda emotiile cand pustoaica ta, pe care mai ieri o adusesesi de la maternitate implineste 8 ani? E derizoriu sa te intrebi cand a trecut timpul asta dar intrebarea e reala si uneori chiar doare.

Am crescut. Da, am crescut pentru ca simt ca am crescut alaturi de ei. Pana nu demult nu admiteam sa ma gandesc sa o las in tabara, sa aiba telefon sau altele asemenea. Iata ca anul asta mi-am luat inima in dinti sa o las totusi sa cresca in ritmul ei. Eu, care am fost in tabara de la 6 ani si care am fost foarte fericita in toate taberele in care am fost ma panicam cand ma gandeam la ce pericole ar putea-o pandi la tot pasul in tabara. Nu se poate trai cu gandul numai la pericole. Desi cunosteam foarte bine importanta taberei in dezvoltarea copilului nu eram inca pregatita sa accept.

Ma straduiesc din rasputeri sa nu-i sufoc, sa nu fiu prea protectoare, sa ii las sa aiba propriile experiente chiar daca nu-mi e intotdeauna usor. Ma amuz cand intalnesc parinti care-mi vorbesc de ingerasii lor, cei mai cuminti si mai destepti copii, de pe planeta, cand eu stiu destule nazbatii ale lor care sunt in totala contradictie cu imaginea pe care o au parintii lor despre ei. De asemeni ma intristez de fiecare data cand aud mame/tati/bunici apostrofandu-si odrasla: ” blegule, de nimic nu esti in stare”. Si aud asta atat de des.. E atat de greu de inteles ca toate actiunile noastra isi lasa adanc amprenta pe cel caruia nu-i vrem decat binele..

Cunoasteti sablonul acela – simti ca nu traiesti degeaba daca ai adus pe lume un copil, ai sadit un pom, ai construit o casa. Si totusi un copil da sens drumului tau, oricat de greu ti-ar fi sa recunosti asta. Misiunea asta probabil nu se incheie toata viata, si dupa ce copilul tau isi va gasi drumul lui tot iti va parea treaba ta. Stiu, totdeauna ne deranjeaza ca parintii sunt prea bagaciosi, greu de gasit un echilibru. Dar poate, daca ne straduim un pic, reusim 🙂

La voi cum e?